Spuneti-mi niste boli cardiace.

Insuficiență mitrală, prolaps, cardiompatie, endocardită, miocardită.

Cardiopatia ieschemica,hipertensiunea arteriala,afectiuni cerebrovasculare, boala arteriala periferica, miocardita, boli cardiace congenitale, angina, accidente vasculare, varice, infarct miocardic, arteroscleroza, Numai bine!

Oamenii de ştiinţă susţin că un compus care se găseşte în carnea roşie determină flora intestinală să producă o substanţă chimică care duce la apariţia unui risc ridicat de boli cardiace.

Mulţumită mai multor experimente realizate atât pe animale, cât şi pe oameni, specialiştii par să fi aflat acum de ce carnea roşie provoacă boli de inimă.

Un compus alimentar ce se găseşte în carnea roşie şi care este utilizat ca ingredient în băuturile energizante este unul dintre principalii factori care contribuie la întărirea arterelor, susţine noul studiu.

Suspectând că grăsimile saturate şi colesterolul joacă doar un rol minor în apariţia bolilor de inimă, oamenii de ştiinţă de la Cleveland Clinic au constatat că vinovată ar fi, de fapt, o substanţă chimică puţin studiată, eliberată de bacterii în intestine, după ce oamenii consumă carne roşie. Mai departe, substanţa produsă de bacterii este convertită de ficat într-o altă substanţă chimică puţin analizată, numită TMAO (Trimethylamine N-oxide), care ajunge în sânge şi creşte riscul de dezvoltare a bolilor de inimă.

TMAO este un compus organic, un metabolit des întâlnit la animale şi care se găseşte în abundenţă în carnea roşie, crustacee, băuturi energizante şi în unele produse de slăbit.

În studiul realizat pe 6 femei şi 6 bărbaţi, oamenii de ştiinţă au găsit dovezi privitoare la implicarea TMAO în apariţia bolilor cardiovasculare. După ce au consumat 226 grame de muşchi de vită, 5 dintre subiecţi au experimentat o dezvoltare a TMAO, în timp ce în cazul unuia dintre voluntari, un vegetarian, nu s-a constatat un astfel de efect. De asemenea, cercetătorii au descoperit că TMAO cauzează apariţia bolilor de inimă în cazul şoarecilor, lucru care susţie studiile anterioare ce au demonstrat că acest compus chimic se găseşte mai des în sângele celor care consumă carne.

Mai mult, oamenii de ştiinţă au explicat că oamenii care iau pastile ce conţin carnitină experimentează imediat după administrare o creştere a nivelului de TMAO.

Acum, experţii speră ca descoperirea lor să ducă la crearea unor noi tratamente pentru boli de inimă sau chiar a unui antibiotic care să elimine bacteriile ce transformă carnitina în TMAO.
Bolile cardiovasculare sau bolile cardiace sunt o categorie de boli care implică inima sau vasele sangvine: (arterele și venele).[1]
În timp ce termenul de punct de vedere tehnic se referă la orice boală care afectează sistemul cardiovascular, acesta este adesea folosit cu referire la cele legate de ateroscleroză și/sau hipertensiune arterială. Cauzele, mecanismele și tratamente de aceste cauze adesea se suprapun.
Bolile cardiovasculare rămân cea mai mare cauza a deceselor la nivel mondial, deși de-a lungul ultimelor două decenii rata mortalității cardiovasculare a scăzut în multe țări cu venit ridicat. În același timp, decesele și bolile cardiovasculare au crescut cu o viteză uimitor de rapidă în țările mici și cu venituri medii.Procentul de decese premature din datorită bolilor cardiovasculare variază de la 4% în țările cu venituri mari la 42% în țările cu venituri mici. În 2008 mai mult de 17 de milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare. [2]
În fiecare an bolile de inimă ucid mai mulți americani decât cancerul. În ultimii ani riscul cardiovascular la femei a fost în creștere și a ucis mai multe femei decât cancerul de sân. [3] Studii în rândul tinerilor a arătat că ateroscleroza precoce se poate depista în adolescenșă și se fac eforturi de prevenire primară necesare din copilărie.
Vârsta este un factor important de risc în dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Se estimeaza că 87 la sută dintre oameni care mor de boli cardiace coronariene au peste 60 de ani.[5] În același timp, după vârsta de 55 de an riscul de accident vascular cerebral se dublează la fiecare decadă.[6] Mai multe explicații au fost propuse pentru a explica de ce cu vârsta crește riscul de boli cardiovasculare. Una dintre ele este legată de nivelul colesterolului seric.[7] Nivelul seric de colesterol total crește pe măsură ce crește vârsta. La bărbați această creștere devine semnificativă jurul vârstei de 45-50 de ani. La femei, creșterea continuă brusc până la vârsta de 60-65 de ani. Îmbătrânirea este de asemenea, asociată cu modificări ale proprietăților mecanice și structurale ale peretelui vascular, care duce la pierderea elasticitatii arteriale și poate duce ulterior la boli coronariene.
Bărbații sunt expuși la risc mai mare de boli de inimă decât femeile aflate la vârstă înainte de menopauză.[8] Cu toate acestea, odată cu menopauza, riscul și la femei este similar ca la un bărbați. Printre oamenii de vârstă mijlocie, boala coronariană este de 2 până la 5 ori mai frecventă la bărbați decât la femei. Într-un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății, s-a constatat că sexul contribuie cu aproximativ 40% la raportul mortalității în boli coronariene de inimă în funcție de sex. Un alt studiu raportează rezultate similare, în care diferențele de sex explică aproape jumătate din riscul asociat cu bolile cardiovasculare. Una dintre explicațiile propuse pentru diferența de sexn în bolile cardiovasculare este diferența hormonală. La femei estrogenul este hormonul sexual predominant. Estrogenul poate avea efecte de protecție prin metabolizarea glucozei și sistemul hemostatic și poate avea un efect direct asupra celulelor prin îmbunătățirea funcționării celulelor endoteliale.
Poluarea se măsoară în funcție de pulberii în suspensie din aerul ambiental. "PM2, 5″ înseamnă pulberile în suspensie de 2, 5 µm care trec printr-un orificiu de selectare conform standardul european EN 14907, iar PM2, 5 se definește ca mai mult de 50% din particule colectate cu samplerul să fie cu diametrul de 2, 5µm. Valoarea maxim admisă este de 50 µg/mc. În prezent studiile se concentrează pe PM2.5, care este corelat cu bolile cardiovasculare. Pentru fiecare creștere de 10 μg/mc a PM2.5 se estimează u risc de mortalitate între 8-18% datorită bolilor cardiovasculare. Expunerea pe termen lung crește riscurile de ateroscleroză și boli inflamatorii ale inimii.
Moștenirea genetică (inclusiv rasa)
O treime din numarul total de decese la nivel mondial este cauzata de BCV, care constituie astfel principala cauza de deces pe plan mondial. Mai mult, BCV sunt responsabile de mai multe decese in lume decat cancerul, insuficienta respiratorie cronica si diabetul zaharat cumulate.
- Pe langa impactul pe care il au asupra tarilor si populatiei ca factori de deces, BCV constituie totodata o cauza majora de handicap si afectiuni cronice, reprezentand o povara considerabila pentru sistemele medicale si economie. Pana in 2020, se estimeaza ca BCV vor deveni principala cauza de handicap, devansand bolile infectioase.
- BCV afecteaza tot mai multe persoane de varsta medie, reducandu-le veniturile si potentialul de economisire. In 2003, BCV au costat Uniunea Europeana 169 miliarde de euro, in vreme ce costul anual in Statele Unite a fost estimat la 403 miliarde de dolari pentru 2006. O reducere a mortalitatii si morbiditatii prin BCV ar avea un efect benefic major asupra costurilor in crestere ale ingrijirii medicale, si ar favoriza dezvoltarea socioeconomica a comunitatilor si natiunilor.

Impactul bolilor cardiovasculare
- Se estimeaza ca 17 milioane de oameni mor anual din cauza BCV.
- La fiecare doua secunde survine un deces ca rezultat al BCV, un atac de cord la fiecare cinci secunde si un atac cerebral la fiecare sase secunde.
- Dintre cele 17, 5 milioane de decese cauzate de BCV in 2005, s-a estimat ca 7, 6 milioane au fost determinate de cardiopatie ischemica si 5, 7 – de atacuri cerebrale.
- Din cele 10 miloane de oameni care supravietuiesc anual unui accident vascular cerebral, peste 5 milioane raman cu dizabilitati permanente, devenind o povara pentru familii si comunitati.
- Numarul total de decese cauzate de BCV se estimeaza sa ajunga la aproximativ 25 milioane pana in 2020.
Evenimentele acute precum infarctul miocardic si accidentele cerebrale sunt predominant cauzate de ateroscleroza, adica de depunerea progresiva a materialului gras (ex. colesterol, trombocite si reziduuri celulare) pe peretele arterial al vaselor de sange ce iriga inima sau creierul. Acumularile reziduale determina formarea leziunilor sau a ateromatozei. in timp, aceste leziuni se maresc si se dilata, ingustand artera si astfel limitand cantitatea de sange ce circula prin vase. Vasul de sange se poate astfel intari si pierde din flexibilitate.
- Deoarece inima si creierul nu sunt irigate corespunzator, aceste limitari ale fluxului sangvin, asociate aterosclerozei, pot cauza probleme cardiovasculare precum angina. Limitari mai accentuate pot degenera in evenimente cardiovasculare serioase, inclusiv atacuri de cord si accidente cerebrale.
- Dilatate, arterele se pot rupe, dezvoltand cheaguri de sange ce pot bloca complet vasele, cauzand atacuri de cord si accidente cerebrale.
Nu exista simptome caracteristice BCV, primul semn fiind, in majoritatea cazurilor, un infarct de miocard sau un accident cerebral. Acest lucru probeaza importanta constientizarii de cate indivizi a riscurilor si luarea de masuri pentru prevenirea BCV. Cu toate acestea, unele persoane prezinta anumite simptome.
- Cardiopatie ischemica (CI), o afectiune a vaselor de sange ce iriga inima. Implicatiile CI cuprind:
- Infarctul miocardic (IM, sau atac de cord)
- Angina (dureri ale pieptului)
- Unele aritmii (ritmuri anormale ale inimii).

- Bolile cerebrovasculare, afectiuni ale vaselor de sange ce iriga creierul. Implicatiile bolilor cerebrovasculare includ:
- Accidentele cerebrale (afectiuni ale celulelor creierului cauzate de insuficienta irigare cu sange)
- Atacul ischemic tranzitoriu (alterare temporara a vederii, vorbirii, simtului tactil sau miscarii)

- Boala arteriala periferica (BAP), o afectiune a vaselor de sange ce iriga bratele si picioarele, ce poate rezulta in dureri intermitente sau crampe, mai ales in timpul exercitiului fizic, la nivelul muschilor picioarelor.

- Cele mai comune simptome ale atacului de cord cuprind dureri sau disconfort resimtit in mijlocul pieptului, brate, umarul stang, coate, maxilare sau spate. Alte simptome includ dispneea (dificultatea de a respira) sau insuficienta respiratorie, starea de rau, voma, apatia sau lesinul, transpiratia rece, paliditatea.

- Cel mai frecvent intalnit simptom ale accidentului cerebral este senzatia brusca de slabiciune a fetei si membrelor, cel mai adesea pe o parte a corpului. Alte simptome cuprind declansarea rapida urmatoarelor: atrofierea fetei si membrelor, cel mai adesea pe una dintre partile corpului; confuzia; dificultate in vorbire sau intelegere; dificultate in vederea cu unul sau ambii ochi; dificultate in deplasare, ameteala, pierdere a echilibrului sau coordonarii; migrene pronuntare fara cauza precisa; lesin sau stare de inconstienta.
Exista un numar de factori de risc bine definiti, ce pot fi impartiti in doua categorii principale: modificabili (cei care pot fi influentati) si nemodificabili (aceia care nu pot fi influentati sau tratati).
- Principalii factori de risc modificabili sunt responsabili de aproximativ 80% dintre cardiopatiile ischemice si afectiunile cerebrovasculare.

Factori de risc modificabili
- Hipertensiunea
- Dislipidemia (niveluri anormale ale colesterolului)
- Diabetul/perturbari ale tolerantei la glucoza
- Fumatul
- Obezitatea (IMC 30)
- Lipsa activitatii fizice
- Microalbuminuria sau RFG 55 ani pentru barbati, >65 ani pentru femei)
- BCV premature in istoria familiei
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), exista peste 300 de factori de risc asociati cu BCV si accidentul vascular cerebral, iar factorii de risc pentru BCV afecteaza in prezent oamenii din intreaga lume.

Contrar unei convingeri generale potrivit careia BCV afecteaza in special barbati din tarile dezvoltate, peste 80% din decesele produse de BCV au loc in tari cu un nivel mediu si scazut de viata, aproape in mod egal in randul barbatilor si al femeilor.
- Interventiile farmacologice pot contribui in tratarea aproape tuturor tipurilor de BCV, inclusiv hipertensiune, colesterol ridicat si a diabetului/ perturbarilor tolerantei la glucoza.

Diferitele clase de medicamente existente pentru tratarea tipurilor de BCV cuprind:
- Anti-hipertensive
- Anti-agregante plachetare
- Anticoagulante orale
- Statine (medicamente pentru reducerea lipidelor)
- Inhibitori de absorbtie a colesterolului
- Antidiabetice orale
- Insulina.

- In urma unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral, riscul producerii unui nou atac/accident poate fi considerabil redus, prin administrare medicamentoasa - statine pentru reducerea colesterolului, medicamente pentru reducerea tensiunii si aspirina.

Tahicardie!