Sufar de anxietate, ce ar trebui sa fac ca sa scap? simptome:imi vine sa plang fara motiv, nu pot dormi, trista, trec foarte repede de la o stare la alta, nu pot privii in ochii celui cu care vorbesc decat foarte rar si cred ca atat...

Sa mergi neaparat la psihiatru.Ai nevoie de tratament pentru ca in timp se agraveaza problema.Multa sanatate!

Trebuie sa te motivezi pe tine insati! Si eu am trecut pe langa ce treci tu chiar mi-e fost greu, foarte greu pe parcursul unui an sa ma vindec de tot am crezut ca nu ma mai vindec, am crezut ca o sa innebunesc plangeam zilnic nu mai mancam, imi venea rau, si nu mai aveama incredere in nimeni, imi minteam prietenul obisnuisem sa am obiceiuri ciudate vroiam sa fiu singura pana cand el mi-a aratat ca nu sunt singura in problema asta, ca il am alaturi si impreuna o sa reusim sa trecem peste! A trecut mult timp pana sa am eu incredere in el si sa fie bine, ma bucur ca m-a inteles, stau uneori si am intreb ce as fi facut acum daca nu era el! Acum duc o viata normala:mananc sanatos, nu mai plang cu exceptia zilelor trecute cand am plans mult pentru ca el e in spital la reanimare a cazut combina pe el si l-a zdrobit si medicii sunt foarte incompetenti acolo si nu au grija deloc de el i-au facut razele zilele trecute si le-au incurcat cu ale altor pacienti si azi ii facura iar! Nu ma lasa asistentele sa stau cu el sa-i dau sa manance el nu se poate misca are muschiul zdrobit si are nevoie de ajutor permanent! si de asta m-am consumat zilele trecute si inca sunt suparata) dar sunt otimista stiu ca va veni vremea cand va iesi din spital si voi putea sa-l imbratisez sa-i spun :''gata totul a trecut! acum suntem bine''Asa si tie iti spun o sa vina si vremuri mai bune conteaza sa fi optimist sa ai incredere in tine, nu merita sa treci prin asta! Esti tanar si datorita acestui motiv trebuie sa lupti! Daca ai fii un batranel la 90 de ani as mai zice mai asa e sa fie, insa tu ai toata viata inainte! Ai o familie care tine la tine pentru ca parintii isi iubesc copiii chiar de nu arata si un viitor inainte! Lupta pentru fericirea ta, fa-ti prieteni iesi in oras, bucura-te de zilele de vacanta si zilele insorite si nu uita ce ti-am spus eu:viata nu e o jucarie!

Nu se poate trata decat la terapeut. Insa cei din jur te pot ajuta stand mai mult cu tine, sa fii cat mai putin singura, sa vorbestii numai despre subiecte placute, evita stiriel. O prietena a avut aceasta problema. Ajunsese destul de grav. Plangea din orice si nu putea sa stea singura in casa. Se gandea ca intra tottimpul cineva peste ea, iar cand veneau parintii acasa o caseau umflata de plans. Simtea ca toti isi bat joc de ea, toti vor sa o faca sa sufere si nimeni nu tine cu ea. Spunea ca ii vine sa se arunce de la etaj, asa au ajuns parintii ei sa nu o mai lase o clipa singura. Ca sa scape a facut terapie si a luat medicamentele recomandate de medic, dar si apropiatii care i-au fost mereu alaturi si nu au lasat-o sa faca un gest necugetat.
Deci, vorbeste cu cineva in care au incredere si mergi la un specialist, nu mia sta.

Mergi la un psiholog, nu de psihiatru ai nevoie acum.Trebuie sa fii sincera cu el, sa ii spui tot ce te macina, tot ce iti declanseaza starile astea.Totusi ceva a dus la aceste "dereglari", insa daca ai incredere in tine si te lasi ajutata de psiholog(teraput)se va rezolva.Sunt multe aspecte care ne infulenteaza starea psihica.Incearca sa elimini pe cat posibil cauzele care te fac sa plangi, sa devii trista.Cauta sa te apreciezi pe tine, dezvolta-ti o pasiune, daca poti sa iti iei un caine, te va ajuta enorm sa te deschizi, sa socializezi.Ai nevoie si de ajutorul familiei. Sper sa fie ok.Succes si ai grija de tine, nu uita, fericirea e in tine, in ceea ce tu esti pentru tine in primul rand.

Nu suferiti niciodata singuri! Este extrem de important sa vorbiti, sa va deschideti. Puteti trece si peste aceste sentimente, cu multa rabdare si putere!