Daca ai avut rabdare sa citesti tot raspunsul lui
nicusor19 ai dat funda in secunda 2. alte explicatii ar fi de prisos.bravo nicu pentru raspuns.desi e un copy paste.
Nu se transmite prin nici un fel! Este o afectiune a pancreasului.Chiar daca sangele transfuzat este de la un diabetic,(cu toate ca nu se recolteaza spre transfuzii sange de la diabetici) pancreasul primitorului il va curata de surplusul de zahar.
Deci am spus ca dau" medalia"la cine se documenteaza macar asa mai cititi si voi ceva pentru sanatatea voastra de folos, se pare ca nicusor19 a cautat ceva raspuns pe net, e ok, dar atunci daca nu se transmite nici o gena de ce sunt intrebati bolnavii daca au in familie pe cineva cu diabet? deci cumva tot are legatura cu transmiterea dar pe cale genetica esti predispus la diabet in viata.
Nu pentru ca diabetul nu este o boala transmisibila ca una infectioasa. In plus, daca s-ar fi transmis prin tranfuzii, persoanele cu diabet ar avea contraindicatie la donare.
Mhhhhh... ai dreptate in privinta predispozitiei genetice la diabet.
deci nu este boala transmisibila ci boala ereditara.
apreciez gestul tau, sincer am fost surprins.multumesc.
Lipsa insulinei duce la diabet.Pancreasul secreta insulina.Nu il poti "lua" decat printr-un transplant de pancreas lenes(care nu secreta insulina)
Nu are cum sa se transmita prin transfuzii de sange. Diabetul se manifesta prin:
- incapacitatea pancreasului de a mai secreta insulina (insulina este un hormon) in cazul diabetului de tip I. In general acest tip de diabet este o boala autoimuna. Organismul creaza anticorpi care distrug celulele Beta din pancreas (le vede ca si cum ar fi corpi straini). Nu se cunoaste cauza pentru care organismul genereaza in general bolile autoimune.
- din cauza alimentatiei nesanatoase, in cazul persoanelor supraponderale, insulina secretata de catre pancreas este insuficienta sau organismul creaza o rezistenta la insulina secretata.
Asadar, nu are nici o legatura secretarea unui hormon. adica secretarea de insulina cu transfuziile de sange.
Dani_BM
Diabetul este o afecţiune complexă în care corpul nu asimilează corespunzător alimentele. Alimentele consumate sunt transformate în glucoză la nivelul stomacului şi intestinului. Glucoza ajunge în sânge, care apoi o transportă către toate celulele corpului, iar pentru a ajunge în interiorul lor este nevoie de insulină (un hormon generat de pancreas).
In interiorul celulei, zahărul este folosit pentru generarea de energie celulară. Dacă pancreasul nu generează suficientă insulină sau celulele nu reacţionează corespunzător la aceasta apare diabetul. Conform recomandării Asociaţiei Americane a Diabeticilor, glucoza din sânge trebuie să fie între 80 şi 120 miligrame pe decilitru între mese sau când postim. Dacă glucoza din sânge este în afara acestor valori atunci apare diabetul.
Diabetul este de 2 feluri:
De tip 1 sau insulino dependent, în situaţia în care pancreasul nu produce insulină sau cantitatea produsă este sub necesarul corpului. In această situaţie diabeticul trebuie să folosească insulină injectabilă sau pompată. Acest tip de diabet are următoarele caracteristici:
* apare sub 35 de ani;
* persoana este slabă;
* manifestările sunt acute;
* apar urinări frecvente şi o sete crescută;
* este însoţită de apetit alimentar crescut şi pierderi de greutate rapidă;
* manifestări de oboseală şi slăbiciune;
* cuprinde 10% din totalul bolnavilor de diabet.
De tip 2 sau rezistent la insulină, în care corpul nu reacţionează la insulină, care este de obicei diagnosticat la persoane peste 40 ani. La Conferinţa Asociaţiei Americane a Diabeticilor din iunie 1999 se atrage atenţia asupra apariţiei şi creşterii alarmante a diabetului de tip 2 la copiii obezi, uneori reprezentând un procent dublu faţă de cei cu diabet de tip 1. Acest tip de diabet are următoarele caracteristici:
* apare de obicei la persoanele supraponderale;
* debutul este lent şi de cele mai multe ori tăcut (fără simptoame);
* cu tulburări ale vederii;
* rănile se vindecă cu dificultate;
* infecţii repetate ale pielii, gurii şi vezicii urinare;
* reprezintă 90% din totalul diabeticilor.
Ambele forme ale diabetului sunt însoţite de variaţii mari şi neprevăzute ale glicemiei sub cele 2 forme:
* hiperglicemie (peste 150mg pe decilitru) provocată de:
o prea multe alimente sau o alimentaţie necorespunzătoare diabeticului;
o lipsa mişcării sau prea puţină mişcare;
o administrarea medicaţiei în cantităţi insuficiente sau incorect;
o prea mult stres;
o infecţii sau alte afecţiuni;
o medicaţia pentru diabet nu este asimilată corespunzător de corp;
o existenţa ciclului menstrual.
* hipoglicemie (sub 70 miligrame pe decilitru) care poate avea următoarele cauze:
o consumul a prea puţine alimente sau mesele la ore neregulate;
o exerciţii sau efort fizic prea mare sau pe durată mare fără a lua în prealabil o gustare;
o prea multă insulină sau alte medicamente pentru diabet sau schimbarea orelor de administrare a acestora;
o prea mult stres în activitate sau în familie;
o efecte secundare ale altor medicamente;
o consum de alcool fără mâncare;
Stresul şi diabetul
Starea bolnavului de diabet în cele 3 etape al sindromului general de adaptare:
1. alarmă(manifestări acute), care apare la primul contact cu stresul interpretat şi este însoţită de următoarele modificări:
o hipoglicemie provocată de eliberarea de adrenalină în sânge, care la rândul ei aduce mai multă glucide în sânge restabilind nivelul glicemiei dar există riscul de trecere rapidă în hiperglicemie;
o accelerarea pulsului şi creşterea tensiunii arteriale;
o vasele de sânge ale mâinilor şi picioarelor se contractă;
o tremurături însoţite de nervozitate, tensiune şi anxietate;
2. rezistenţă(de adaptare cu manifestări cronice ) provocat de stresul interpretat pe termen lung:
o este eliberat cortizonul care provoacă creşterea tensiunii arteriale şi scăderea pulsului, scăderea celulelor albe ( inhibă sistemul imunologic) şi provoacă transformarea proteinelor în glucide provocând hiperglicemie;
o hipofiza generează hgh (hormonul uman de creştere) care favorizează transformarea grăsimilor ( lipidelor ) în glucide provocând hiperglicemie chiar dacă persoana nu a consumat alimente;
o diabeticul trece într-o stare de abandon sau autoignorare.
3. epuizare: în această etapă complicaţiile sunt greu sau uneori imposibil de reversat. prin controlul atent al glicemiei se poate menţine stabilitatea funcţională a corpului.
Efectele pe termen lung ale diabetului de tip 2
* afecţiuni ale inimii şi circulaţiei sângelui în general: atacul de cord este responsabil pentru 60% din decesele diabeticilor, iar accidentul cerebral vascular pentru 25%;
* afecţiuni ale fibrelor nervoase (neuropatii) provocate prin diminuarea sau perturbarea funcţiei acestora începând de la extremităţi (degetele de la mâni şi de la picioare) şi avansând treptat către trunchi şi apoi către organele vitale;
* afecţiuni ale vaselor de sânge care pot provoca leziuni ale diferitelor ţesuturi, însoţite de infecţii şi care se pot agrava până la necesitatea amputării picioarelor (50% din amputările picioarelor în sua sunt provocate de diabet, dar o îngrijire atentă a picioarelor poate reduce această complicaţie majoră a diabetului cu 44%-85%)
* afecţiuni ale ochilor: retinopatii care sunt anomalii ale vaselor de sânge din retină care poate duce până la orbire (în sua diabetul este responsabil de apariţia anuală a 12.000 la 24.000 de noi cazuri de orbire, diabetul fiind principala cauză a orbirii pentru persoanele între 20 la 74 de ani). de asemenea diabeticii au risc crescut pentru cataractă şi anumite forme de glaucom;
* afecţiuni ale rinichilor: nefropatii care sunt agravate de hipertensiunea arterială şi colesterol ducând până la insuficienţă renală cronică şi dializă;
* afecţiuni ale sistemul nervos central şi afecţiuni mentale: demenţă şi alţaimăr provocate de microleziuni ale arterelor cerebrale. ele sunt precedate de probleme cu atenţia, concentrarea şi memoria după 55 de ani la diabetici;
* afecţiuni ale sistemului imunologic:
o infecţii: diabeticii răcesc uşor şi au un risc mult mai mare de a face pneumonie ( deoarece la aceştia este neutralizat efectul protector al proteinelor de pe suprafaţa plămânilor). pe timpul epidemiilor de gripă, rata deceselor la diabetici creşte cu 5%-15% şi nevoia de a fi spitalizaţi este de 6 ori mai mare decât a celor care nu suferă de diabet datorită complicaţiilor provocate de gripă;
o cancer: femeile care au diabet de tip 2 au un risc mai mare pentru cancerul de col uterin numai dacă sunt supraponderale, iar atât femeile cât şi bărbaţii cu diabet au un risc crescut pentru cancerul de colon şi cancerul rectal.
Managementul stresului varianta clasică
Gândirea pozitivă ameliorează rezistenţă corpului la efort şi îmbunătăţeşte starea de sănătate;
* atitudinea faţă de evenimente
* relaxarea
* relaxare progresivă
* vizualizare
* respiraţia
* meditaţia
* exerciţiile fizice
* alimentaţia
Atingerea terapeutică detensionează musculatura şi induce o stare de relaxare atât la nivelul fizic cât şi psihic, crescând claritatea gândirii şi generând o stare de bine.
Imbrăţişarea creşte pulsul şi îmbunătăţeşte circulaţia sângelui inducând în acelaşi timp o stare de confort fizic şi psihic însoţită de bucurie şi fericire sufletească.
Cercetătorii americani recomandă zilnic:
* 4 îmbrăţişări pentru supraveţuire;
* 8 îmbrăţişări pentru păstrarea stării actuale;
* 12 îmbrăţişări pentru creşterea şi dezvoltarea continuă a performanţelor fizice şi psihice.
O alimentatia corecta ne poate feri de diabet
Supraponderalitatea si obezitatea cresc riscul de dezvoltare a bolilor cronice precum diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arteriala si infarctul de miocard sau a anumitor forme de cancer. Obezitatea este asociata, îndeosebi, dezechilibrului energetic care apare o data cu consumul excesiv de calorii fora practicarea unei activităţi fizice suficiente.
''Alimentaţia sănătoasa consta intr-un consum cat mai redus de sare, de zahar, de dulciuri concentrate si in evitarea băuturilor alcoolice. Masa de dimineaţa este obligatorie si trebuie sa conţină o cana cu lapte sau cu suc natural de fructe si fulgi de porumb. Aceştia pot fi înlocuiţi cu chifla din graham sau cu o felie de pâine neagra. Pâinea alba nu este prea indicata'', spune Julieta Cristescu, medic diabetolog.
In ceea ce priveşte prânzul, acesta trebuie sa cuprindă ''supa, felul doi si un fruct proaspăt''.
Persoanele care nu au posibilitatea ca la masa de prânz sa servească mâncăruri gătite trebuie sa ''guste'' măcar un sandwich si un fruct natural. Înainte de masa de seara este bine sa mâncam un mar.
Cina trebuie sa contina ''numeroase legume''. In orice caz, consumul mediu, zilnic, de calorii trebuie sa fie de aproximativ 2.800 pentru barbati si 2.200 pentru femei. Medicii mai recomanda ca, după masa de seara, sa se facă o plimbare de circa o jumătate de ora.
La ora actuala, in întreaga lume sunt aproximativ 194 de milioane de diabetici si se estimează ca aceasta cifra va ajunge, in anul 2030, la 350 de milioane. Conform ultimelor statistici Internationale, in lume sunt peste un miliard de adulţi supraponderali dintre care cel puţin 300 de milioane sunt obezi.
Recunosc ca e un copy paste nu am facut-o ca sa primesc funda.
Am facut-o pentru ca pe altii ii poate ajuta.
Pe aici sunt multi care alearga dupa fundite, dar mai sunt si altii ca noi care incearca sa ajute