Sall! Amstafful este un caine bun de apartament? ma refer:
1)Lasa par?
2)Este jucaus si afectuos?
3)Este un pericol?
Ofer FUNDA!

1. Nu lasa par daca este periat si spalat saptamanal.
Necesita o igiena pe masura.
2. Toti cainii sunt afectuosi
3. Daca il iei de pe strada, s-ar putea sa fie un pericol, daca nu, atunci nu e niciun pericol.

Dedica-ti primul an din viata si vei avea un caine exemplar – timp, instructaj, hrana, ingijire, comunicare. Amstafful este foarte iubitor si foarte docil daca este educat de cineva cu experienta. El va intelege foarte bine delimitarea unor aspecte. Daca nu exista experienta in cresterea cainilor sau cel putin, dorinta si perseverenta, atunci mai bine se achizitioneaza un papagal. Dupa ce ti-ai dedicat primul an din viata Amstaff-ului tau, iti vei impartasi timpul cu placere, deoarece tot ceea ce faci nu vei considera cu sacrificiu ci doar o placere de comunicare. Pittbull-ul este nebun, Amstaff-ul este curajos – sunt doua distinctii care nu au legatura una cu cealalta. Trebuie evitata confuzia. Si inca ceva, socializeaza-ti catzelul cu orice vietate timp de mai multe zile si totul va parea normal in viata lui. Socializeaza-l si cu situatiile inedite: aglomeratie, trafic urban, liniste prelungita, situatii "stresante", etc …
Amstafful este un caine polivalent, dar trebuie sa-l faci sa-si foloseasca aceste calitati. Dedicand timpul Amstaffului tau, iti vei dedica timp tie.
Nu cat par crezi ca poate lasa : ))), da este jucaus sh afectuos trebuie sa ai sh tu timp de el, pericol nici gand sunt loiali : ) Dar trebuie sa ii cumperi niste jucari daca nu el iti fa manca sireturile etc.
Funda?

Da este doar ca e putin cam rau am si eu unu da il tin in lesa cand vine cineva
si e ff jucaus eu am reusit sa-l dresez de cand avea 3 luni acum aface aproape tot ce ii spun
Funda?

Nu chiar stiu.)Pentru minee cinnele acesta este superr.: Uite niste informatii despre el.:Standard
American Staffordshire Terrierul este o rasă de talie medie cu o înălțime de 46-48 cm până la umeri pentru masculi și 43-46 cm pentru femele. Greutatea variază între 18 și 28 de kilograme.
Cap: De lungime medie, adâncit înspre corp, craniul lat, mușchii obrajilor foarte pronunțați. Urechi - pot fi cupate sau necupate, dar se preferă cele necupate. Urechile necupate trebuie să fie scurte si purtate "în petală de trandafir" sau semierecte. Se penalizează urechile complet căzute. Ochi - închiși la culoare și rotunzi plasați destul de jos pe craniu, bine depărtați și înfundați în orbite. Pleoapele nu au voie să fie roz. Bot - de lungime medie, rotunjit în partea sa superioară și coborând abrupt sub ochi. Buze - strânse și netede. Maxilare bine definite cu mare forță de muscatură. Dinții din față se îmbină perfect. Nas neapărat negru.
Gât: puternic și musculos de lungime medie, ușor arcuit, subțiindu-se de la umeri către ceafă. Fără surplus de piele.
Umeri: Puternici și bine muscularizași cu omoplați lați și oblici.
Spate Îndeajuns de scurt. Greabănul coboară ușor spre crupă, formând o pantă scurtă până la baza cozii. Șalele ușor ridicate.
Corp: Coastele sunt bine arcuite, adunate; cutie toracică destul de lungă, adâncă pe toată lungimea. Picioarele din față sunt depărtate pentru a permite dezvoltarea pieptului care este adânc și larg.
Coada: scurtă în comparație cu talia câinelui, prinsă jos, se ascute de la bază spre vârf; nu este curbată sau purtată pe spate. Nu se taie.
Picioare: Membrele anterioare - trebuie să fie drepte, cu osătură puternică și rotundă. Metacarpul este vertical fără nici cel mai mic semn de curbură. Membrele posterioare - foarte bine muscularizate. Jareții sunt verticali, fără deviații, nici în interior, nici spre exterior. Labele sunt de dimensiuni medii, bine strânse și compacte.
Blana: Scurtă și netedă, cu fir drept, aspru și lucios.
Culoare: Toate culorile sunt admise. Nu se vor încuraja exemplarele cu mai mult de 80 % alb, cele black and tan și nici cele de culoarea ficatului.
Talie și greutate: talia trebuie să fie corect proporțională cu greutatea. Înălțimea la greabăn este de 46-48 cm la masculi și 43-46 cm la femele.
Defecte: Trufa pătată, ochii de culoare deschisă, pleoapele pătate, coada prea lungă sau purtată necorespunzător, prognatism superior sau inferior.
Personalitate - Comportament - Training:
Acești câini sunt curajoși, tenace și prietenoși. Extrem de loial si afectuoși, sunt capabili de orice pentru a-i face plăcere stăpânului.
Nevoie de exerciți: necesară, fiind o rasă energetică necesită exerciții zilnice de minim 1-2 ore.
Personalitatea: are un comportament prietenos cu persoanele pe care le cunoaște și le acceptă. Toleranța lor la durere îi face excelenți companioni pentru copii alături de care sunt afectuoși și loiali. Poate fi agresiv cu câini de același sex. De asemenea poate avea tendințe agresive fată de animalele mai mici.


Amstaff în timpul dresajului
Dresaj: trebuie inițiat de la o vârstă cât mai fragedă. Acesta îi va ajuta să ia decizii corecte în situații dificile.
Căminul ideal: Amstafful are nevoie de un stăpân care este dispus să-și petrecă mult timp cu el. Comunicarea și încrederea reciprocă sunt elemente foarte importante în creșterea unui Amstaff.[9]
Temperament: Societatea Americană de Testarea Temperamentului (The American Temperament Test Society) evaluează mii de câini anual, din rase diferite, ca să determine nivelul de socializare a acestora. În acest clasament American Staffordshire Terrierul se situează în fața multor alte rase mai populare cum ar fi Beagle-ul, Collie, Doberman Pinscher si Cockerul Spaniol obținând un scor de 83.9%.[10]
Boli și afecțiuni:
Cățeii Amstaff nu se despart de mamă înainte de a împlinii vârsta de 8-10 săptămâni. Cu grijă corespunzătoare speranța medie de viață a Amstaffului este de 10-15 ani. Deși este o rasă rezistentă, unii câini pot fi predispuși la anumite afecțiuni cum ar fi:
[modificare]Afecțiuni ereditare
Rasa poate suferi de afecțiuni congenitale ale inimii. OFA (Orthopedic Foundation for Animals) îi poziționează pe locul 11 dintre 321 rase de câini cu un procentaj 1.6% anormal (afectați) și 95.1% normal (sănătoși).
Amstafful poate fi predispus la displazia de șold, dar în mult mai mică măsură decăt alte rase. OFA i-a classat pe locul 21 cu un procentaj de 26.0% anormal și 71.7% normal.
Displazia de cot este rar întâlnită la această rasă. OFA îi situeaza pe locul 12 cu un procentaj de 17.8% anormal și 81.4% normal.
Există un risc minim de afecțiuni ale genunchilor. Patela luxată este exemplul cel mai comun din această categorie, Amstafful fiind clasat de OFA pe poziția 72 cu procentajul de 1.3% anormal și 98.7% normal.
Disfuncția glandei tiroide este o afecțiune ereditară, relativ rară, Amstafful fiind situat de OFA pe locul 19 cu un procentaj de 8.0% anormal si 80.0% normal.[11]
Pe lângă afecțiunile enumerate anterior, mai există și alte afecțiuni cu o frecvență redusă, cum ar fi Ataxia și cataracta ereditară.[12]
Ataxia este o boală care împiedică sau îngreunează coordonarea grupelor musculare. În procesul mișcarii voluntare apar reacții imprecise, ezitări, determinate în general de leziuni produse la nivelul cerebelului sau măduvei spinării. Orice parte a corpului poate fi afectată. Cel mai adesea ataxia este un semnal pentru o boală aflată în evoluție primară și nu o boală în sine. Simptome: mers nesigur, împiedicat, mișcări incete ale ochilor, dificultăți la înghițire. Există și formă de ataxie persistentă, dacă s-au produs leziuni profunde pe cerebel (ca rezultat al unei boli, o traumă cerebrală, accident vascular cerebral, tumori etc.). Diagnosticarea se face prin examen neurologic. În mod normal, în absența unor cauze corelate cu alte afecțiuni sau traume evidente, ataxia poate să dispară complet cu trecerea timpului.
Cataracta reprezintă modificarea totală sau parțială a proprietății de transparență a cristalinului, cu evoluție progresivă și însoțită de diminuarea vederii. Pentru un câine de rasă Amstaff adult cu vârsta înaintată (8-10 ani), culoarea albastră-cenușie a ochilor trădează, de cele mai multe ori, instalarea bolii.
[modificare]Alte afecțiuni
Amstafful uneori poate fi afectat de alergii ale pielii, infecții urinare și boli autoimune. Spondiloza si Osteoartrita sunt des întâlnite la câinii mai bătrâni.

Scuze dar merit funda eu as spune nu?

2