Ordonare:
După relevanţă
Snooker-ul e un sport mult mai complex si mai tehnic, cunostiintele de fizica si geometrie spatiala fiind imperative, alaturi de talent, munca si finetea obligatorie, drept pentru care snooker-ul poate fi considerat lejer un sport mult mai greu decat biliardul ( 8 ball si 9 ball).
RăspundeAmbele sunt grele dar biliardul e 0 pe langa snooker atat ca spectaculozitate cat si ca dificultate.
Răspunde 
Jocul se desfășoară între doi jucători, sau, uneori, între două echipe de câte doi jucători.
Masa de snooker cu bilele în poziţiile lor de start
Snookerul se joacă pe o masă dreptunghiulară, 3569 mm x 1778 mm, acoperită cu un postav special de biliard. Masă este prevăzută cu 6 buzunare, în cele patru colțuri și la mijlocul celor două laturi lungi.
Pe masă sunt plasate, la începutul fiecărui joc, 22 bile, ca în figura alăturată. Există:
15 bile roșii, valorând câte un punct fiecare,
6 bile, numite bile colorate, astfel: o bilă galbenă, valorând 2 puncte, o bilă verde (3 puncte), maro (4 puncte), albastră (5 puncte), roz (6 puncte) și bila neagră (7 puncte).
o bilă albă.
Jucătorii lovesc, pe rând, bila albă, cu ajutorul unui băț numit tac. Scopul jocului este introducerea bilelor roșii și a celor colorate în buzunare, conform cu regulile jocului, și obținerea unui punctaj mai mare decât cel obținut de adversar. Dacă un jucător execută o lovitură corectă și introduce una sau mai multe bile în buzunare, el rămâne la masă și execută următoarea lovitură (și următoarele, dacă și acestea sunt reușite). Dacă jucătorul execută o lovitură legală, dar nu introduce nicio bilă în buzunar, adversarul său execută lovitura următoare. Dacă jucătorul comite un fault (engl. foul), de exemplu bila albă nu atinge nicio altă bilă, atinge întâi o bilă ce nu era permis să fie jucată în acea lovitură sau introduce în buzunar bila albă sau o bilă nepermisă, jucătorul pierde rândul la masă și este penalizat prin acordarea a între 4 și 7 puncte adversarului.
La prima lovitură a jocului, precum și la prima lovitură la venirea la masă după o lovitură a adversarului, jucătorul trebuie să joace o bilă roșie (bila țintă este bila roșie). Aceasta înseamnă că prima bilă lovită de bila albă trebuie să fie o bilă roșie și că în buzunar este permis să ajungă doar bile roșii (este permis să intre mai multe bile roșii în aceeași lovitură). Dacă lovitura este corectă și introduce cel puțin o bilă roșie, la următoarea lovitură jucătorul trebuie să aleagă și să joace una dintre cele 6 bile colorate (bila țintă este aleasă de jucător dintre bilele colorate). Dacă și această lovitură este corectă și bila țintă este introdusă în buzunar, bila colorată este repusă pe masă, de către arbitru, pe poziția inițială, iar jucătorul continuă cu o lovitură la o bilă roșie, apoi o nouă bilă colorată, ș.a.m.d.
După introducerea legală a ultimei bile roșii, jucătorul ce a efectual lovitura alege și joacă o bilă colorată; în caz de succes, acea bilă este repusă normal pe masă. În continuare (indiferent dacă lovitura la bila colorată a fost cu succes sau nu), trebuie jucată bila colorată de valoarea cea mai mică (bila galbenă). La introducerea acesteia în buzunar, ea nu mai este repusă pe masă, lovitura următoare jucându-se la bila de valoarea cea mai mică rămasă pe masă. Astfel, la încheierea jocului, bilele colorate se joacă în ordinea: galben, verde, maro, albastru, roz, negru. La introducerea bilei negre, jocul se încheie cu victoria jucătorului care a obținut mai multe puncte (dar vezi și secțiunea finalul jocului, mai jos).
Un meci constă în unul sau mai multe jocuri (engl. frame) independente. Fiecare joc începe cu bilele așezate pe masă în configurația inițială (vezi figura alăturată) și durează până la încheierea lui, de regulă prin terminarea bilelor sau prin cedarea lui de către unul dintre jucători.
[modificare]Jocul din D
La începutul jocului, la finalul la bila neagră, introducerea bilei albe în buzunar sau după „aruncarea" acesteia în afara mesei (ultimele două cazuri constituie fault), bila albă este (re)pusă pe masă în interiorul D-ului marcat pe masă. În această situație, jucătorul ce urmează să execute lovitura poziționează, cu mâna, bila albă oriunde dorește în interiorul D-ului, după care lovește bila astfel poziționată cu tacul.
[modificare]Repoziționarea bilelor colorate
Dacă o bilă colorată este introdusă în buzunar sau „sare" de pe masă (cu excepția cazului că este introdusă legal la finalul jocului, fiind bila colorată cea mai puțin valoroasă de pe masă), arbitrul o repoziționează înainte de următoarea lovitură. Bila este repoziționată:
de preferință, pe punctul ei (punctul ocupat în configurația inițială), fără a atinge vreo altă bilă de pe masă
dacă punctul este ocupat, se va repoziționa pe punctul de valoare maximă disponibil
dacă toate punctele sunt ocupate, se va repoziționa pe linia ce pleacă de la punctul bilei spre partea superioară a mesei (opusă D-ului), cât mai aproape de punctul ei, fără a atinge vreo altă bilă
dacă nu mai are loc până la manta superioară, bila se va poziționa cât mai aproape de punct pe linia spre manta inferioară a mesei.
Dacă mai multe bile colorate trebuie repoziționate după o lovitură, ele vor fi repoziționate începând cu bila de valoare maximă.
[modificare]Touching ball
Touching ball
Dacă, după o lovitură, bila albă se oprește atingând o bilă ce poate fi bilă țintă la următoarea lovitură, arbitrul anunță touching ball. În acest caz, următoarea lovitură nu poate fi jucată spre acea bilă (ar fi lovitură condusă). În schimb, dacă bila aflată în contact cu bila albă este nominalizată ca bilă țintă (sau este obligatoriu bilă țintă), jucătorul poate să joace în așa fel încât să nu atingă nicio bilă cu bila albă - se consideră că deja a atins bila țintă.
[modificare]Faulturi
Sunt sancționate ca fault următoarele situații:
bila albă nu lovește nicio bilă;
prima bilă atinsă de bila albă nu este o bilă țintă; în caz de prim contact simultan cu mai multe bile, este fault dacă una dintre bile nu este bilă țintă;
este introdusă (și) o altă bilă decât bila țintă;
contactul dintre vârful tacului și bila albă durează mai mult, timp în care bila albă își începe mișcarea sau lovește o altă bilă (lovitură împinsă)
bila albă sare peste o altă bilă, înainte de-a atinge bila țintă
o bilă „sare" de pe masă
jucătorul creează un snooker în spatele bilei nominalizate ca free ball
bila albă este lovită de mai multe ori (înainte de oprirea tuturor bilelor și eventuala repoziționare, după lovitura precedentă);
bila albă este lovită cu altceva decât vârful tacului
jucătorul lovește cu tacul sau atinge o bilă roșie sau colorată
jucătorul execută o lovitură fără a avea cel puțin un picior pe podea
jucătorul utilizează bile din afara mesei în orice scop sau utilizează obiecte pentru a măsura spațiul dintre bilele de pe masă
În cazul unui fault, adversarul jucătorului ce a comis faultul primește un număr de puncte egal cu maximul dintre 4, valoarea bilei țintă și valorile bilelor implicate în fault. În cazul în care jucătorul trebuia să aleagă o bilă colorată și nu a nominalizat-o înainte de comiterea faultului, precum și în cazul în care utilizează o bilă din afara mesei sau un obiect pentru a măsura distanțe, penalizarea este de 7 puncte.
Bilele colorate introduse în buzunare sau aruncate de pe masă în urma unui fault sunt repuse pe masă, pe punctele lor. Bilele roșii, în schimb, rămân în afara mesei. Apoi, adversarul jucătorul care a comis faultul poate, la alegere, să joace el sau să ceară adversarului să joace din poziția rezultată.
[modificare]Fault și ratare
Dacă bila albă nu atinge nicio bilă sau atinge întâi o altă bilă decât bila țintă, arbitrul consideră că jucătorul nu a făcut tot posibilul pentru a juca legal și diferența de punctaj dintre jucători este mai mică decât numărul de puncte ce se poate obține cu bilele de pe masă, atunci arbitrul anunță fault și ratare (engl. foul and a miss). În acest caz, adversarul jucătorului ce a comis faultul poate să-l oblige pe acesta să joace din nou din aceeași poziție. În acest caz, arbitrul repune bilele în poziția din care s-a jucat lovitura. Jucătorul ce a comis faultul poate să joace altă lovitură, inclusiv, dacă era la o bilă colorată, poate nominaliza altă bilă colorată ca bilă țintă.
[modificare]Free ball
Dacă, în urma unui fault, bila albă nu are traiectorie directă spre ambele margini ale niciuneia dintre bilele eligibile ca bilă țintă, arbitrul anunță free ball. Totuși, nu se anunță free ball dacă traiectoria bilei albe spre cel puțin una dintre bilele roșii este blocată numai de alte bile roșii.
Dacă arbitrul a anunțat free ball și adversarul jucătorului ce a comis faultul decide să joace din poziția rămasă, atunci acesta poate nominaliza oricare dintre bilele colorate ca free ball. Bila astfel nominalizată:
Free ball situaţie
trebuie să fie prima bilă atinsă de bila albă, eventual simultan cu bila țintă normală;
poate fi introdusă legal în buzunar;
dacă este introdusă în buzunar, valorează cât bila țintă normală în acea lovitură (1 punct dacă mai există bile roșii pe masă, respectiv valoarea bilei colorate de valoare minimă din acel moment de pe masă)
dacă este introdusă în buzunar, este repoziționată pe punctul ei după lovitură
situatia de free ball este singura care permite introducerea bilei fata de care jucatorul se afla in snooker cu ajutorul bilei nominalizate sau dupa ce bila alba o atinge pe cea nominalizata. In acest caz, daca bila fata de care jucatorul se afla in snooker este introdusa, ea nu se repozitioneaza (in cazul in care este una colorata), si daca se introduc atat bila nominalizata cat si cea fata de care jucatorul era in snooker, se repozitioneaza doar cea nominalizata, acordandu-i-se jucatorului punctele celei fata de care se afla in snooker (asadar nu este fault, desi se introduc doua bile colorate, sau una colorata si una rosie).
dupa oricare din situatiile descrise mai sus, jocul isi reia ordinea fireasca de la care s-a deviat prin free ball, adica:
1. daca bila nominalizata a fost jucata si introdusa in locul unei bile rosii, jucatorul primeste 1 punct si la rand este o bila colorata
2. daca bila nominalizata a fost jucata si introdusa in locul uneia colorate (nu mai sunt rosii pe masa), jucatorul primeste punctele bilei colorate in locul careia s-a jucat bila nominalizata. Aceasta este repozitionata si la rand este bila colorata cu valoarea cea mai mica. Acelasi lucru este valabil si in cazul in care se introduce bila fata de care jucatorul se afla in snooker (cu ajutorul sau dupa atingerea intai a bilei nominalizate). In cazul in care se introduc ambele bile se repozitioneaza doar cea nominalizata.
Nu este permisă jucarea unui snooker în spatele bilei nominalizate ca free ball, adică plasarea bilei albe în așa fel încât traiectoria directă spre oricare dintre potențialele bile țintă să fie blocată mai întâi de bila aleasă ca free ball, decât dacă pe masă nu mai există decât bila roz, bila neagră și bila albă.
[modificare]Scorul și încheierea jocului
La o lovitură legală, jucătorul primește un număr de puncte egal cu valoarea bilei (sau suma valorilor bilelor) introduse în buzunar.
În cazul unui fault, jucătorul ce a comis faultul nu primește niciun punct pentru bilele introduse în acea lovitură, chiar dacă unele dintre ele au fost introduse înaintea producerii faultului. În schimb, adversarul primește un număr de puncte egal cu valoarea faultului.
Jocul se încheie, în mod normal, în următoarele situații:
dacă unul dintre jucători cedează jocul. Jocul poate fi cedat numai de jucătorul aflat la masă și numai dacă diferența de scor între jucători, în acel moment, este mai mare decât numărul maxim de puncte ce poate fi obținut, teoretic, din bilele aflate în acel moment pe masă (considerând că, după fiecare bilă roșie s-ar juca bila neagră și că nu s-ar produce faulturi).
dacă rămâne doar bila neagră pe masă (după introducerea legală a bilei roz),
diferența de punctaj între jucători este 8 puncte sau mai mare, iar jucătorul care conduce dorește încheierea jocului;
dacă, rămânând doar bila neagră pe masă, aceasta este introdusă legal în buzunar sau se comite un fault.
Dacă, la finalul jocului, este introdusă bila neagră sau se comite un fault încercându-se introducerea acesteia și scorul devine egal în urma acestei lovituri, se procedează la un final la bila neagră: bila neagră se repune pe punctul ei, bila albă se plasează în interiorul D-ului și se trage la sorți care dintre jucători să execute prima lovitură. Apoi jucătorii lovesc pe rând, până ce bila neagră este introdusă în buzunar sau se comite un fault. În cazul unui meci la care contează punctajele cumulate, finalul la bila neagră se joacă doar la ultimul joc al meciului, în caz de egalitate a scorului cumulat.
Jocul se mai poate încheia:
dacă unul dintre jucători este sancționat de trei ori consecutiv cu fault și ratare din aceeași poziție și având cel puțin o bilă jucabilă direct (fără a fi necesară o lovitură cu manta);
dacă unul dintre jucători trage de timp la efectuarea unei lovituri sau are conduită nesportivă, și continuă acest comportament după avertismentul din partea arbitrului.
Dacă jocul nu ajunge într-o poziție „blocată", din care nu mai progresează, arbitrul poate decide refacerea poziției inițiale și rejucarea jocului de la scorul 0-0 și cu același jucător la deschidere.
Biliardul este o familie de jocuri ce sunt jucate pe o masă (de obicei verde și cu șase găuri numite buzunarele mesei), cu un băț, numit tac, folsit pentru a lovi bilele, ca acestea să se miște pe suprafața mesei. În anumite contexte, cuvântul "biliard" se referă cu siguranță la unul din jocuri, biliardul englezesc sau biliardul carambole. În România termenul de biliard este bine definit și nu are mai multe variante. El este cunoscut ca fiind un joc de amatori ce se joacă prin baruri. La noi biliardul nu are aceași valoare pe care o are în țările în care acesta s-a dezvoltat.
Toate jocurile de biliard sunt evoluate ca jocuri de interior și provenite de la jocurile de exterior, acelea cu minge și bâtă. Cuvântul biliard se crede a fi provenit de la cuvântul franțuzesc 'billart' care înseamnă buzdugan sau măciucă, predecesorul modernului tac de astăzi.
Bile de biliard
Bila indicata si o bila langa buzunar
Numărul, tipul, diametrul, culoarea și modeulul bilelor de biliard diferă după tipul de joc de biliard care este jucat. În 8-balls, straight pool, și alte jocuri înrudite cu aceste două, sunt implicate 16 bile : cinsprezece dintre ele fiind colorate și una singură albă complet. Bilele cu nr. inscripționat de la 1 la 7 se numesc pline fiind colorate în totalitate cu galben, albastru, roșu, mov, portocaliu, verde și roșu închis sau maro. Bilele 9-15 sunt albe, fiecare având o singură parte cu o bandă colorată care se potrivește cu culorile bilelor colorate în totalitate; bila nr 9 are o dungă galbenă, bila nr. 10 are o dungă albastră, ș.a. Bila nr. 8 este neagră în totalitate. În jocule 9-ball, sunt folosite doar bilele cu nr. de la 1 la 9. Bilele regulamentare au 5.7 centimetri în diametru, si greutate cuprinsă între 156 și 170 de grame. Alte proprietăți specifice cum ar fi: duritatea, coeficientul de frecare, elasticitatea sunt foarte importante.
Unele bile folosite în jocurile televizate sunt colorate diferit pentru a putea fi distinse pe imaginile ecranului de la televizor. Bila nr. 4 folosită în astfel de jocuri este colorată în roz în loc de mov, iar bila nr. 7 este colorată într-o nuanță de maro mai deschisă decât de obicei. Dungile de pe bilele nr 12 și 15 sunt colorate în același mod. Mai tărziu pentru a da un efect de recunoaștere mai ușor bilele folosite în astfel de jocuri au fost punctate.
În tipul de joc de biliard numit snooker, sunt prezente 15 bile roșii, șase bile colorate (galben, verde, maro, albastru, roz, și negru), and și o bilă albă principală. De obicei bilele nu sunt numerotate. Aceste bile au diametrul normal de 5.2 centimetri.
În jocurile cum sunt carom, straight billiards, biliardul englezesc, balkline, si three cushion, pe masă se află două mingi albe și una roșie. Una din bile este albă în totalitae iar cealată este ori galbenă, ori albă și cu un punct roșu. Aceste tipuri de bile au în general 7 centimetri în diametru.
Bilele de biliard au fost făcute inițial din fildeș importat din Africa. La inceputul secolului 20, in parte datoria protecției mediului, industria biliardului a realizat ca sursele de fildeș sunt finite. Acest lucru a dat un impuls inventatorilor sa creeze o alternativă. Astfel, John Wesley Hyatt a creat primul plastic industrial, Nitratul de Celuloză(Cellulose Nitrate), sub numele comercial de Celuloid(Celluloid).
[modificare]Masa de biliard
Există multe mărimi și stiluri de mese de biliard. De obicei, mesele sunt de două ori mai lungi decât lățimea. Majoritatea meselor au lungimea de 2, 1, 2, 4 sau 2, 7 metrii (7, 8 sau 9 picioare). Snooker-ul și biliardul englezesc au lungimea meselor de 3, 6 metri (12 picioare). Sălile de biliard obișnuiesc să aivă mese de 3, 6 metri, iar barurile folosesc mese de 2, 7 metri care de obicei sunt plătite. Compromisul făcut de cei care au o masă de biliard în propria locuință este dat de spațiu, astfel alegându-se doar mese de 2, 4 metri. Mesele de calitate sunt de obicei de 2, 7 metri și sunt făcut dintr-o singură bucată, respectiv o lespede de granit sau o placă grea de ardezie prevenind astfel distrugerea și modificările care pot surveni în urma umezelii. Mesele de biliard au 6 buzunare, trei pe fiecare parte. Mesele sunt acoperite cu pânză specială de biliard (un fel de pâslă). Dunga mesei, care primește dese lovituri sunt acoperite cu o pânză mai puțin alunecoasă. Pânza de calitate este mai alunecoasă. Îmbrăcămintea tradițională a meselor de snooker au un fel de puf iar bilele se comportă diferit când se izbesc de acest puf. Îmbrăcămintea mesei de biliard este de obicei verde reflectând originile.
[modificare]Tacurile
Biliardul este jucat cu un băț cunoscut și ca tac. Un tac este ori un băț care este mai subțire la un capăt si care se îngroașă treptat spre mâner ori un băț care este desparțit la mijloc de un filament de metal sau "phenolic resin". Capătul (mânerul) tacului este partea care are circumferința mai mare. Partea mai subțire a tacului se numeste "shaft". Tacurile de calitate sunt în general cele făcute din două părți și folosind lemn destul de tare, de obicei arțar pentru cele de biliard și frasin pentru cele de "snooker". Toate tacurile sunt subțiate de la mâner către vârf. Vârful de piele și creta sunt folosite la imprimarea efectului(english) bilei albe. Tacurile ieftine sunt in general dintr-o singură bucată și sunt construite din aluminiu sau lemn, iar vârfurile sunt de calitate inferioară. Un tac de calitate poate fi scump si este făcut uneori din lemn exotic și alte materiale scumpe fiind decorat cu diverse modele. În general jucătorii cu experiență folosesc mai multe tacuri pe parcursul unui joc, acestea incluzând un tac pentru spargere și un tac mai scurt și mai ușor cu vârf special pentru loviturile sărite.
[modificare]Creta
Creta
Creta este folosită deseori pentru vârful tacului, pentru a-i crește fricțiunea atunci când aceasta lovește mingea albă. Fricțiunea crescută face ca bila să se învârtă mai mult și reduce riscul de a greși lovitura (neintenționat să alunece pe lângă bila albă și să lovească altă bilă).
[modificare]8 Ball
În Statele Unite ale Americii, cel mai jucat joc este 8-ball (8 bile). Acest tip de joc este deseori jucat pe mese ce funcționează cu fise, care au o lungime de 2, 13 metri. În Marea Britanie se joacă de obicei in cafenele dar și la nivel de competiție în ligi profesioniste. De asemenea se joacă în cadrul unui campionat mondial organizat de Asociația Internațională de Biliard.
[modificare]9 Ball
9-ball (9 bile) este un joc de campionat în Statele Unite ale Americii și este jucat pe mese a căror lungime măsoară 2, 74 metrii. Organizația Campionatului Statelor Unite și a US Open este Congresul American de Biliard (BCA). În afara US Open, sunt nenumarate turnee profesionale de biliard ce au loc anual.
Asociația Mondială de Biliard (WPA) organizează anual un turneu de '9-ball' pentru a determina campionul mondial la acest joc.
[modificare]One Pocket
One pocket (un buzunar) este un joc de strategie între doi jucători. Fiecarui jucător îi este atribuit un buzunar de colț de pe masa de biliard. Acesta este singurul buzunar pe care fiecare jucător îl poate folosi pentru a introduce bile. Primul dintre cei doi jucători care introduce o majoritate de bile (8) în buzunar, castigă partida. Spre deosebire de '8-ball' și '9-ball', acest joc pune mai mult accent pe strategia de defensivă decât pe cea de ofensiva. Se spune că dacă '8-ball' se aseamănă cu jocul de dame, 'one-pocket' se aseamănă cu jocul de sah.
Ambele sunt grele dar snookerul e mult mai frumos. Bine, sunt grele pentru jucatorii amatori, pentru un jucator de snooker din top 32 nu reprezinta un lucru iesit din comun sa inchida masa dintr-o singura vizita, aici la noi te ia somnul pana se inchide un frame, atat la biliard cat si la snooker.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
