"Hei! Cum as putea sa ma inalt daca nu fac sport? [...]
As putea sa ma inalt daca alerg?"
Alergatul este un sport.;)
Daca nu vrei prin sport, atunci poti prin alimentatie.
Lapte: doza zilnica recomandata 2-3 pahare.
Oua: 2 pe zi (nu de doua ori, doua oua intr-o masa daca poti)
Carne de pui: minim 100 g pe zi
Contin calciu si proteine si ajuta la cresterea in inaltime (cel mai important: laptele)
Dar daca vrei sa afli in general ce ajuta la cresterea in inaltime ai aici:
http://sanatates.weebly.com/cresterea-in-inaltime.html
O zi buna!
O sursa FOARTE PROASTA de calciu? De unde ai auzit aceasta eroare? Nu stiu ce fel de lapte bei tu, dar in trecutul meu, in clasa a VII-a aveam 1, 80 m si lu-am de fiecare data (aproape) ca mic dejun lapte cu cereale. In prezent am un 1, 85 deoarece am vrut sa ma las de atat de mult lapte. Calciul din lapte ajuta si la intarirea oaselor si chiar sunt multumit de acest lucru.
Si branza contine calciu, dar si o cantitate mare de grasime (precum ouale), din aceasta cauza se mananca moderat.
Sper ca ai inteles.
O zi buna!
Din cauza raportului calciu-magneziu, care este de 11:1 la lapte.
Ceea ce inseamna o foarte PROASTA absorbtie.
Si laptele ( calciul in general ) NU TE INALTA, chestia cu 1.85 NU ARE TREABA CU LAPTELE.
Ai studiat vreun pic nutritia?
Sau esti doar un COPIL MIC care isi da si el cu parerea?
Pana si internetul te combate. O argumentezi de parca ti-am spus ceva rau despre tine de folosesti "CARACTERELE MARI"
Vrei sa spui ca raportul este 12:1, in care un om cu raport ideal ar avea 3:1, deci ofera triplu. Nu ma refer ca numai Calciul te inalta cu 2 m mai mult. Este ca "un stimulent" pentru persoanele care fac si efort, deoarece este compus din 3, 5% grăsime, 9% solide din lapte și 87, 5% apă (laptele de vaca), iar proteina principala (80%) este caseina. Pot sa spun mai exact ca laptele contine:
100 g de lapte conţine: apă 85-88 ml, proteine (3-4 g), grăsimi (3-5 g - lapte de vacă, 6-12 g - lapte de bivoliţă şi de oaie), carbohidraţi (4, 8-4, 9 g), minerale (calciu -125-150 mg, sodiu -50 mg, potasiu - 200 mg, fosfor - 90 mg, sulf -30 mg, clor 100 - mg, bor), vitamine.
Glucida specifică laptelui este lactoza, care reprezintă mai mult de 90 % din totalul carbohidraţilor.
În lapte apar de asemenea cei doi aminoacizi esenţiali doar copiilor de sub un an (histidina, arginina)
Grăsimile din lapte sunt formate din: glicerină, acizi graşi saturaţi şi mai puţin nesaturaţi (acid linoleic conjugat, acid butiric), fosfolipide şi colesterol (11 mg/100ml).
Dintre vitamine, în lapte, predomină liposolubilele A (200-300 UI) şi D (20-40 UI). Pe lângă acestea, în cantităţi mai mici, se mai găsesc vitaminele din complexul B, precum şi vitamina K şi E. Vitamina C, prezentă în cantitate de 1, 5 mg/100ml, se distruge în totalitate prin fierbere sau pasteurizare.
Laptele este deficitar în: fier (conţine 0, 1 mg/100g), magneziu (conţine 11 mg/100g), mangan, cupru, acizi graşi nesaturaţi (acizi omega), vitamina C.
Pe lângă compuşii bio specifici, în lapte există şi elemente histologice şi microbiologice ca: celule somatice, hormoni şi microorganisme.
Rolul laptelui:
Beneficiile laptelui sunt de necontestat, cel puţin pentru primele faze ale vieţii.
Deoarece conţine toţi aminoacizii esenţiali, laptele poate completa o alimentaţie mai săracă în proteine. Laptele posedă, într-o oarecare măsură, proprietăţi antitoxice şi protectoare asupra organismului, crescând rezistenţa la infecţii şi la diverse toxine. De asemenea produsul acţionează ca un calmant uşor. Laptele mai prezintă avantajul unui conţinut ridicat de calciu (o cană cu lapte asigură o treime din doza zilnică recomandată de calciu).
Laptele prezintă un raport echilibrat, apropiat de cel existent în oase, între calciu şi fosfor (Ca/P=1, 4).
Grăsimile din lapte se găsesc fin emulsionate, ceea ce creşte digestibilitatea şi absorbţia lor (vezi absorbţia lipidelor).
Pentru copii mici, laptele este esenţial, lipsa acestui aliment putând duce la rahitism şi la întârzierea creşterii.
Laptele chiar dacă nu e consumat ca aliment în sine, poate aduce beneficii organismului, prin faptul că interacţionează cu alte produse, neutralizând unele substanţe sau toxine dăunătoare. De exemplu, când se gătesc plante cu mult acid oxalic (spanac, măcriş, ştevie) se recomandă adăugarea de lapte pentru "blocarea" acestui compus iritant. Se mai ştie că ficatul ţinut sau fiert în lapte înainte de a se gătii, pierde o mare cantitate din toxinele acumulate.
Laptele se utilizează şi în fitoterapie, înlocuind în unele reţete apa extractelor hidrice.
Nu vreau sa arat ca stiu mai multe despre lapte sau ca am cunostinte mai multe, deoarece sunt o persoana respectuoasa care nu vrea conflicte cu alte persoane bazata pe o anumita tema, dar vreau sa intelegi ca acest lucru este prezentat in general de catre persoane care chiar au studiat si analizat in laboratoare laptele. Sper sa intelegi frumos acum si te rog sa nu mai scrii cuvinte intregi "CU LITERE MARI".
O zi buna!
nicoleta_1310 întreabă:
Georgianabb întreabă: