Am o problema legata de respectul de sine.
Imi scade uneori din cauza unor amintiri din anii trecuti.
La scoala era un baiat agasant (mai scund ca mine) de 14 ani aproape(eu aveam 13) ce ma lua la misto si ma enerva mereu. La inceput, cand sa ne cunoastem mai bine ne-am luat odata la bataie si am facut o demonstratie de forta, punandu-l(nu jos, dar de banca, si nu a mai putut da cu pumnii si picioarele in mine, ceva de genu). Mi-a trantit putin totusi un pumn in nas si 2 -3 zile m-a durut. Dar respectul de sine mi-a crescut considerabil in zilele alea. Apoi s-a tot luat de mine mereu si dadea cate un pumn 2 asa, in fiecare zi(eu rar reactionam, fiindca nu voiam mai apoi sa ajungem la explozii, amintindu-mi de data trecuta, cand era cat pe ce sa am nasul spart). Asa ca am indurat putini pumni in fiecare zi, ignorandu-l si aducandu-mi la cunostinta ca pot sa-l rapun daca vreau. Eu stiti, problema mea e ca nu vreau sa dau cu pumni in fata. Nu e stilul meu! Pe cuvant! Nu vreau sa ajung nu stiu unde cu autoritatile si alte probleme. Dar anii au trecut, bataia a fost in clasa. a 7-ea, si intr-a 8-a s-a pus cu tupeul pe mine(dar nu-mi dadea deloc in fata! Doar in brat, ceea ce aproape ignoram. Uneori ii dadeam zdravan si eu! ), deci a fost putin cam groasa perioada... Respectul de sine imi e rapus fiindca nu stiu sigur inca, care e cel mai bun la bataie, cel care are mai multa forta si si reuseste sa-l puna pe adversar sau cel care da zilnic cu pumnul dar nu face nimic in rest, fara sa se bage celalalt? Muultumesc anticipat! Accept orice raspuns, chiar si crud. Sunt la liceu acum, nu il mai am, normal pe ala in clasa, care nici nu se gandeste la consecinte si riscuri. Eu sunt mai cu riscuri si reguli.

E simplu.in momentul in care da, reactioneaza nu conteaza ca e mai mare, mai ``smecher`` sau nu stiu cum. nu vrei sa dai in fata, nu i da, da da i 5 6 pumni la ficati, apropo sunt in partea din dreapta sub coaste nu lasa semne.si cand ai inceput sa dai nu te oprii, pana nu cade in momentul in care a cazut, relaxat pune i piciorul pe gat (fara sa i l rupi) si zi`i : Poate te calmezi de acum prietene fa asa la 1 2 3 care te ``ataca`` si ai sa vezi cat respect de tine ai si mai ales cat te respecta toata lumea in liceu ti se va imbunatati pana si viata amoroasa la nici o fata nu o sa ii placa un baiat langa ea care poate sa ia bataie in secunda 2 sau care pleaca capul in fata cuiva capul sus! esti baiat

Ii spui pe un ton nervos, dar in acelasi timp calm, daca te mai legi de mine o data, ne vedem la tribunal! daca nici asa nu se potoleste, astepti sa loveasca el primul, asa ai o scuza, el s-a tot legat de tine si tu te-ai aparat! bafta!

Va multumesc pentru incurajari,dar in intrebare erau doua motive pentru care nu dadeam cu pumnii (nici in fata nici altundeva) mereu cand se lua de mine, fiindca putea sa-mi nimereasca si mai tare un pumn in piramida nazala,(moment ce m-a marcat odata,unul de slabiciune ) si chestia cu politia sau cearta intre parinti. Am adus la cunostinta toata tarasenia si "infantilul" chin de zi cu zi,doamnei directoare chiar daca ma amenintase ca imi face mai rau ca de obicei(nu-mi dadea pumni doar in brat,dar eu il ignoram ca sa nu ajungem "mai departe" eu sa patesc ceva sau el).

Atunci nu stiam sa ma apar, dar va dati seama acum ca la liceu am respect de sine, si va multumesc chiar si asa pentru sfaturi.De fiecare data cand o bruta da in mine, dau si eu si ii comentez. Uneori se mira ca am tupeu.Problema deci, nu tine de cresterea tupeului mai tarziu cu o persoana,ci mai la inceput,cand sa ne cunoastem mai bine. E vorba mai exact de puncte slabe. In liceu sunt copii noi,cunostinte noi, cu care am avut foarte mare grija sa-mi cresc tupeul si personalitatea. Sunt mai mult ca sigur ca eu am mai crescut si am o masa musculara bine dezvoltata, pe cand respectivul cu care am avut probleme acum cativa ani(am aproape 17 ani) a ramas slabanog, fara forta, si scund.Problema(pentru el) e ca,daca ne-am mai intalni ocazional pe strada,nu ar mai putea da in mine,constientizand ca probabil m-am schimbat radical in toata perioada in care nu ne-am mai vazut. Asta s-a intamplat tot cu un "pitic" din fosta clasa,(care se lua si el putin de mine, dar rar). Am vorbit pe mes si se dadea smardoi cu mine si ma ameninta ca daca ma prinde pe strada imi face imi drege. Eu i-am sugerat sa ne intalnim sa o dam parte in parte. Apoi vlaguit a raspuns afirmativ. Mai pe seara i-am zis ca nu ne mai intalnim ca nu are rost sa ne dusmanim, si el a raspuns tot afirmativ. Ne-am intalnit(surpriza?) chiar in ziua urmatoare si nu a pomenit ABSOLUT nimic de discutia si bataia aparent programata.Cand l-am vazut mirare mare mi-am facut. Atat de "prapadit" arata,incat mi-era chiar mila sa-i dau un pumn in piept. A exclamat uimit ca m-am schimbat foarte mult de cand nu ne-am mai vazut,si adat impresia ceva de genu ca sunt cu mult mai puternic ca el.

Astea au fost intamplarile. In ziua aceea m-am calmat si nu mai aveam respectul de sine scazut. Mi-am dat seama ca nu trebuie sa cred ca nu sunt fortos pe cat par.

In prezent(din joaca, dar nu conteaza) ma bat ocazional in clasa, si invat noi tehnici(defensive si ofensive) de bataie.Sunt cat de cat bun la bataie si asta ma face sa uit de cacatul in care m-am bagat in gimnaziu(nu intreg gimnaziul, doar 2 clase).

Inca odata va multumesc pentru raspunsuri.