Am ajuns in cautarile mele sa-mi dau seama de cit de mici sintem ca oameni.Am vazut ca pentru o scinteie aprinsa in sufletul nostru, indiferent de care (de dragoste, pentru o speranta, o victorie personala), ne face sa ne simtim Dumnezei.Am vazut oameni pe care ii intrebam cind eram copil daca "au ucis"in razboi si taceau iar cind erau beti povesteau, printre lacrimi, ca isi storceau hainele de singele altor "oameni", am simtit la fel ca fiecare desertaciunile si "victoriile vietii"si am ajuns la singura concluzie ca singura vinovata de toate ale omenirii se face "secunda". Sinteti impotriva?

Cred ca nu atat "secunda", cat contextul in care o traim.
Gandeste-te ca, acelasi om, cu niste principii morale clare, va reactiona diferit in situatii similare, in contexte diferite.
Razboiul e cel mai bun exemplu. In razboi, esti decorat pentru o fapta pentru care, in timp de pace, ai sfarsi pe scaunul electric.
O secunda iti ajunge ca sa ucizi. Dar contextul, te poate baga in puscarie, in balamuc, sau iti poate pansa constiinta.

Harcioage, tocmai a fost o intrebare ''Ce inseamna filosofia'' cu virgula cuvintele noastre. Trage un ochi pe la ea si raspunde ca cu siguranta ai ajuta acel user.
Vorbele tale imi aduc aminte de-o melodie de a lui Veritasaga foarte trista. iata si cateva versuri : Timpul e ucigasul perfect, omoara tot, omoara toate sentimentele care ne-au zdruncinat vreodata...omoara ura, omoara iubirea...Nimic nu mai ramane…De parca nu ne mai vrea Universul... timpul imi sterge amintirea, imi sterge simtul, imi sterge versul...imi schimba chipul, vietii fura sensul, risipeste stresul...se ia de noi toti ...si-n urma lui nu mai raman nici chei, nici porti.
Si se facu tacere...

Am afirmat de multe ori, ca o singurá secunda poate schimba cursul istoriei, dar eu eu vorbeam la propriu, nu filozofic.
Secunda? .pff,pai pe langa secundá pentru cursul omenirii si stadiul unde ne aflam acum sunt multe vinovate si vinovati.
Si parerea mea este ca cel mai mare dusman al nostru suntem .noi,persoana noastrá, imperfectiunea din noi care ne face periculosi si pentru propria viata.
In razboi, nu ai alternativá: omori sau vei muri. faptul ca povesteau ororile razboiului in momentul cand erau beti, era forma lor de eliberare, si lacrimile erau apogeul tristetii din inima lor.Sufletul plin de greutatea vieti.¨secunda¨ vinovatá.

Si totusi exista indemnul"Carpe diem".

Instinctul de supravietuire e f puternic...in unele momente poti face ceea ce niciodata n-ai gandit...hai sa nu judecam pe altii atata timp cat nu am fost in pielea lor!

O mie de ani poate fi o secunda asa cum o secunda poate fi eterna.secunda in raport cu vesnicia.de victor murarica.