Am auzit chestia asta,ca in trecut nostalgia era considerata o boala pentru ca unor soldati li se facea un dor de casa atat de intens ca nu mai puteau sa faca aproape nimic.
De ce simtim nostalgie, desi stim cu certitudine ca nu putem da timpul inapoi?
Ordonare:
După relevanţă
Viaţa e un tot unitar. Nu putem ignora nici trecutul, prezentul îl tzăim; şi ne gândim şi la viitor. Poate ne gândim chiar şi la ce va fi după moarte. Deci, trecutul ocupă un loc bine fixat, bine înrădăcinat. Şi e perfect normal să rememorăm (cu nostalgie) diferite momente din trecut.
Răspunde
Poate-ti spune Donsavas cu ce pastile se trateaza lenea, din moment ce tot zice ca ar fi psiholog (fara diploma) si student la medicina.
Simtim asta pentru niste momente frumoase si care probabil nu se vor mai repeta. Crezi la fel?
Da,pentru ca nu simtim nostalgie pentru evenimente neplacute, nu cred.
Răspunde Ar fi interesant să zică cineva că simte nostalgie pentru momentele neplăcute.
Nu e o boală.Eu un sentiment.Sunt multe sentimente care te aduc în stadiul de a nu mai putea face nimic.Dar presupun că pot fi numite boli sentimentale.
Well, tocmai de aia o simţim, pentru că nu putem da timpul înapoi, pentru că suntem prea departe de ceva.
M a surprins aceasta intrebare. Nu stiu daca raspunsul poate fi explicat in totalitate in cuvinte.
Simțim nostalgie pentru că suntem construiți dintr un trup si un suflet. Partea sufletească din noi suspina dupa oamenii dragi, întotdeauna. Dar macar, dorul de casă, trece cand te întorci acasă. Însă, suspinul si dorul raman permanent in suflet atunci cand pierdem persoane dragi, pe care nu le mai putem vedea in carne si oase.
Viata este frumoasa, dar este si extrem de dureroasă datorită faptului că pierdem oameni dragi, ca mor oameni dragi din viata noastra.
Imi cer scuze ca ma repet, dar chiar m-a sensibilizat întrebarea.
După cum ai zis, da, nu putem da timpul inapoi. De aceea, trebuie să le aratam celor dragi mereu ca i iubim, nu numai in momentele când suntem plecați de acasă prin alte locuri, de exemplu.
Intr adevăr, dorul reușește să sfâșie sufletul omului.
De aceea, trebuie să trăim frumos si in armonie, cu toată lumea. Eu am invatat ca trebuie sa ofer bunătate chiar si celor care mi oferă răutate! Nu mi reușește mereu, dar ...lucrez la asta.
În viața aceasta nu stiu daca avem timp sa ne "războim ". Hai sa petrecem timpul pe care l avem, daruindu-le iubire celor dragi.
Cred ca am deviat putin de la subiect.
Așadar, ca o concluzie, simțim nostalgie pentru ca asa suntem construiți, avem un suflet "invizibil " care ne invadează conștiința cu gânduri. Si...e bine sa simtim nostalgie, inseamna ca suntem cu adevarat oameni care stiu ce s alea sentimente...
"În viața aceasta nu stiu daca avem timp sa ne războim.Hai sa petrecem timpul pe care l avem, daruindu-le iubire celor dragi."
Frumos raspuns.Da,sunt total de acord,nu stiu cati traiesc viata in felul asta pentru ca deseori suntem orbiti de tentatii,de vise,de frica si uitam sa mai vedem partea frumoasa a vietii,timpul oricum trece,important e sa nu ne ia viata pe nepregatite cand apar momente mai putin placute precum cele pe care le-ai descris.
Oricum eu cred ca despre asta este viata,de fapt,despre a pierde si a accepta sa pierzi(rude,prieteni,bani, sanatate), timpul oricum trece, nisipul din clepsidra nu curge la nesfarsit, mai devreme sau mai tarziu tot pierdem ceva din toate astea si trebuie sa fim pregatiti de orice.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
