Ai scris cu multa pasiune, deci trag concluzia ca in adevar ceva importatnt ai facut si o sa iau cele scrise de tine ca atare asa cum sunt scrise. Fericit pe deplin m-am simtit o singura data atunci cand s-a nascut fetita mea insa nu pot spune ca am inteles ce este fericirea mai ales ca acel eveniment care m-a facut sa tremur in interior nu se datora exlusiv mie.
Primum vivere, deinde philosophari. Aristotel.
Stii ce nu inteleg: de ce o crima sa fii tarfa? Sau parsiv? Sau drogat? Sunt alegeri pe care fiecare dintre noi are dreptul sa le faca, fie ca ne incalca noua granita bunului simt sau cea a educatiei. Intr-un final, fiecare dintre noi se naste intr-o anumita societate, context, iar apoi este pus in anumite situatii. Cu ce drept judecam noi alegerile altora si apoi le apostrofam?
Cum tie iti place Paler, Flav, o sa ti-l citez aici " Cand o sa ma conving ca nu traim in mituri? Si ca, umbland cu ochii inchisi, risc sa fiu apostrofat [...]".
Am ajuns la concluzia ca fiecare dintre noi nu stim decat de judecam si sa aratam cu degetul "celalalt este." Nici macar nu avem curajul de a o face fata in fata. Si am inceput sa mai cred ca in momentul in care vom inceta a face asta si vom invata a face lucrurile "impreuna" si nu separat, atunci se va produce o adevarata schimbare.
Tolstoi spunea ca oamenii fericiti arata toti la fel si nu au nimic de spus pentru ca sunt prea ocupati in a-si trai fericirea; cei plini de dureri si suferinte vorbesc tot timpul despre propria lor tragedie.
Am fost extraordinar de fericita si nu numai o singura data. Am plans de fericire si cu siguranta o voi mai face. Si, sincer, cand am fost fericita, am fost prea ocupata sa traiesc fericirea, iar singurul mod in care am inteles-o a fost tocmai prin a trai-o. Si mi-am spus mie in general "Asta e!"
A... si nu e imposibil ceea ce poate fi realizat: mintea ta percepe ca lucrul respectiv este imposibil.
Stii era si vorba aia .mai bine sarac si cinstit decat bogat si hot.
chestia e ca eu am reusit sa fiu bogata(in sentimente, trairi, prietenii)si cinstita.si toate astea fara ajutorul unor parinti care sa ma sustina. nu in sensul ca nu am parinti.doar ca s au implicat mai putin in viata mea.mama.nu neaparat intentionat.doar din neputinta.pentru ca nu mi a fost alaturi ani buni.si nici in prezent. si tata nu si a dat interesul.prea ocupat cu altceva. si in ziua de azi imi dau seama ca am ajuns om cu propriile puteri.si cred ca asta e cea mai mare realizare a mea pana in prezent.si am satisfactia ca nu am ajuns o persoana din cele enumerate mai sus de tine.am cunoscut persoane de genul ala.si sunt mandra ca nu sunt asa
Nu prea ma gindesc asa mult la mine.Ptr mine pastrez doar unele trairi intense dar in mod sigur nu ma gindesc asa mult ca mi-e frica sa nu le pierd.De cite ori am cistigat in defavoarea altora n-am facut decit sa privesc natural si modest nu ma intelege gresit ca n-asi fi vrut sa ma bucur enorm dar ma tragea inapoi gindul la nefericirea alora.Simt fericire cind duc un antrenament sau"altceva "pina aproape de epuizare. Tie nu pot sa-ti urez decit sa ai toata viata victorii din astea. Succes.
Am avut fericirea sa simt gustul fericirii nu o data. N-as putea sa-ti dau exemple pentru ca n-ai intelege (nu numai tu, nici ceilalti fiindca aceste momente tin de mine). Pot sa-ti spun ca fericirea mea a fost intotdeauna prezenta in lucruri mici, in situatii comune de viata, n-a avut nimic sclipitor si fastuos, aparent. In sufletul meu, insa s-au dezlantuit trairile, emotiile. Artificii si arteziene...
Flav: De un lucru pot sa te asigur: vei mai avea parte de n situatii in care vei fi surprins si vei cunoaste oameni surprinzatori, nu neaparat din categoriile insirate.
AvalohAlyn întreabă: