Daca demonstrezi ca ce crezi e adevarat, atunci deja esti sigur, nu doar ca, crezi. Daca vrei sa ajungi la sigur sau deloc, atunci trebuie sa dovedesti ca ce crezi ori e asa sau nu e asa.
Altfel ramai mereu cu "cred ca", insa realitatea iti va arata pana la urma daca ce crezi e asa sau nu, deci iti va dovedi ea, daca tu nu fortezi sa afli mai devreme.
Nu poate fi iubita persoana aia in sens de iubirea aia care vine de la atractie adica aia de la tinerete, dar asa ca om poti fi iubit si de sexul opus si de acelasi sex daca te porti frumos, respecti, ai ceva prin cap. Asta e valabil si la relatiile mature formate dupa 50 ani in colo cand frumusetea dispare, tot asa vei fi apreciat pentru caracter, inteligenta, nu stiu daca e iubire dar tot un fel de.
Acuma depinde de om, cum ne vedem noi nu conteaza, conteaza cum ne vede piata, adica partenerii de sex opus, aia ne dau nota.
Rasismu nu prea are cauza pe care s-o vezi, ala il simti asa aiurea, asa erau nazitii, nu aveau motive reale. Misoginia, la aia vezi dovezi, ca stii de ce esti asa, poti argumenta, insa aia nu crezi, aia e sigur ca esti, deci deja iese din sfera "cred", in ambele astea doua situatii.
Cateodata sa credem, cateodata sa dovedim, depinde de ce alegere este cea mai buna pentru momentul oportun.
Se dovedeste prin fapte, cuvinte, litere, fie prin interactiune sau nu. Credinta este cand nu ai dovezi concludente.
Iubirea este o emoție/sentiment, aceasta nu se poate dovedi, adică îți arăta prin gesturi ce simți față de cineva, dar nu există o cale obiectivă de-a spune x te iubește, deoarece sentimentele sunt subiective și nu pot fi cuantificare.
Ce zic eu și ce înțelegi tu... iubirea e un concept social care ține de anumite stări emoționale pe care un individ le simte. Atasamentul/iubirea poate apare și poate dispare, este vorba de o stare de spirit, stările de spirit nu au fost cuantificate până în prezent. De fapt suntem la nivelul în care nu știm dacă psihologia poate fi definită ca știință au ba.
Faptul că te iubește cineva? Nu, adică prin gesturi îți poate arăta ce simte, dar la modul obiectiv nu poți dovedi ceva subiectiv ca existența unui sentiment, poate doar dacă nu provoacă reacții fiziologice, dar știi tu, simptomologia pentru când ești îndrăgostit poate fi descrie și o depresie (insomnie, lipsă de poftă de mâncare, te gândești obsesiv la ceva, când vorbim de dragoste, la o persoană).
AvalohAlyn întreabă: