As vrea sa stiu care este filozofia ateilor despre moarte. Ce se intampla cu omul dupa ce moare?
Da.avem un privilegiu pe care l-am obtinut singuri nascandu-ne singuri si luptand cacandu-ne pe noi,respirand, percepand, si experimentand.toate aceste privilegii ni le-am dat singuri, si le avem nu citind intr-o carte, ci fiindca ni le-am luat singuri.ba santem si mai si; hotaram si cand sa dam in primire,devenind emo,ca santem liberi cu de la noi insine putere,cat despre negat,si bagat capul in nisip,santem experti,strutul fiind mic copil.dar cand vine dracul si ne ia,e stransa smochina ca nici acul intra, si atunci o sa spunem, da n-am stiut.ca la scoala.sau am uitat? sau; da logica si IQ-ul nu permiteau sa deduc asa ceva.parerea ateilor? ei nu cred in nimic.nici macar in ei insisi.fiindca asa ar avea o credinta si s-ar chema credinciosi.dar nu.ei nu pot sa creada.ei sant necredinciosi.ei doar traiesc clipa.chiar si a mortii.dar nu aleg ei daca clipa va fi un asfintit frumos ca o incununare a cursului firesc al vietii, sau un simplu puffff, cam cum ai face unei lumanari dupa care urmeaza bezna.ei nu cred in asfintit.ei nu cred ca vor muri.dar VOR muri.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Eu nu sunt ateu, dar banuiesc ca ei pur si simplu NU se gandesc la ce va fi dupa moarte.
Sau probabil se gandesc ca dupa moarte omul pur si simplu nu mai exista, ramanand doar amintirea lui printre cei vii.
Răspunde
Filosofia ateilor convinsi, cu privire la moarte, e foarte simpla. Constiinta umana, cea care permite o analiza si o sesizare clara si detaliata a "existentului" sau "realului", dispare o data cu moartea, respectiv cu moartea cerebrala, adica "moartea" capacitatii creierului de a procesa orice fel de informatie, in legatura cu orice... in momentul mortii nu mai exista "constiinta", nu mai exista un "suport" pentru intrebarile, "unde sunt?/ce se intampla?/ce sunt?/cine sunt?", nu mai are "cine" sa le puna. Moartea unui individ, inseamna implicit anihilarea intregului spectru de informatii/trairi/emotii/sentimente de care acesta a dispus/dispune la nivel individual-subiectiv, (motiv pentru care multe din valori, tind sa scrie carti, pe parcursul vietii, este una din putinele metode de creea un "back-up" pentru informatia ta, in momentul in care ti se... arde hard-ul). Daca informatia/procesarea ei/capacitatile cognitive au o baza "palpabila" in cadrul Sinapselor si Engramelor din creier, este logic si firesc sa sugerezi ca o data cu moartea, adica oprirea oricarui aflux de sange oxigenat spre aceste "suporturi palpabile" ale informatiei din cadrul creierului, toate aceste elemente specifice psihicului si constiintei umane dispar si ele, ramand practic nimic, nici macar o sesizare a "existentei" (perceptie procesata tot de creier, evident), sau a spatiului/timpului, sau a orice, pur si simplu fiinta trece in "nefiinta", in inexistent. Este o perspectiva materialista, care considera ca "sfarsitul vietii" inseamna implicit si deterministic si "sfarsitul existentei", indiferent cat imposibil ne poate parea noua, in timpul vietii o perceptie/intelegere asupra propriei noastre "inexistente". Insa ceea ce se omite adeseori (sau de cele mai multe ori), este faptul ca o asemena fenomenologie nu trage dupa sine, si o excludere a posibilitatii existentei unui "Dumnezeu/Creator". Fenomenologia "post-mortem" nu are legatura cu caracterul sau gradul de verosimilitate a afirmatiei "Dumnezeu exista/nu exista", deci nu este deloc necesar sa fii ateu pentru a adopta o asemena perspectiva asupra mortii. In perspectiva Deista, de exemplu, o asemnea entitate poate exista concomitent cu noi, intr-un plan al existentei complet separat de noi (poate independent de spatiu-timp), fara ca noi sa "interactionam" in vreun fel cu aceasta, pe durata vietii si chiar dupa aceasta.
Filosofia ateilor convinsi, mai are ca referinta si faptul ca orice organism/fenomen isi are un asa zis "life-span", o durata de viata, de existenta, fortata si plasata in contextul timpului.
Cam asta e, intr-o coaja de nuca, filosofia ateilor vis-a-vis de fenomenologia mortii 
... dar nu numai.
Sarbatori Fericite!/Hristos a Inviat!
Http://www.youtube.com/watch?v=R1CD6gNmhr0
Dar fiindca finalul asta e mult prea greu de inghitit s-a inventat religia.
Multumesc de raspunsuri. Insa mai astept si altele, deoarece vad ca cele mai amanuntite raspunsuri le-am primit de la persoane cu inclinatii religioase ( sau poate ma insel si phase morph este ateu. M-a pacalit afirmatia Hristos a inviat! Nu am intalnit vreun ateu sa o zica, decat in batjocura. Deci ori el e om deschis spre religie ori si-a batut joc cand a zis-o )
In continuare astept explicatii amanuntite de la atei. Nu doar un simplu neant, nimic. E o intrebare cu un raspuns de cel putin 5 randuri
Daca ateul nu crede in supranatural, atunci e evident ca pentru el sfarsitul vietii materiale corespunde cu sfarsitul existentei. In realitate toti oamenii inteleg asta, desi nu se declara atei. Atunci cand cineva apropiat moare, oricine simte instinctiv ca omul ala a disparut definitiv, si de aici imensa durere pe care o are. Faptul ca avem o credinta religioasa dupa care el nu a disparut definitv si o sa ne reintalnim cu el peste cateva decenii nu face decat sa ne aline durerea, dar nu sa dispara. Prin comparatie, daca omul respectiv nu ar muri ci ar pleca in exil pentru 20 de ani, durerea ar fi incomparabil mai mica. Din comparatia asta rezulta ca adevarul este ca moartea nu este o despartire temporara, ci o despartire definitiva. Cel mai mare dusman al religiei este bunul-simt.
Bogdan, dar de ce trebuie sa cauti ceva dupa moarte? Iti este frica de moarte si mintea ta doreste sa diminueze teama fata de acest lucru, construind o lume in care vei exista vesnic? Si daca Raiul si Iadul exista, oare sa existi o eternitate in Rai, nu e tot un Iad? Si daca te duci in Iad si te pune diavolul la munci si chinuri iar tu il refuzi, ce se intampla Bogdane? Te mai omoara odata? Nu observi ca religia sustine ca dupa moarte suntem doar suflete insa Iadul ne ameninta doar cu suferinte trupesti (arzi in flacari, fierbi in smoala, munci infinite, chinuieli). Oare mai sesizezi raul daca nu ai parte si de bine? Oare mai sesizezi binele daca nu ai parte si de rau? Eu unul nu vreau sa exist etern iar daca sunt obligat, atunci nu ma intereseaza ca e Rai sau Iad pentru ca mi-e totuna. Ce face o planta cand moare? Ce face un fluture cand moare? Inceteaza sa mai existe! nimic nu e vesnici si nici eu nu vreau sa fiu!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
