Daca e o lume virtuala trebuia sa fie cineva sa o fi facut-o, sa apara si erori, sa vezi de ex odata ca se dizolva peretele din fata ta si vezi dincolo, nu era asa stabilitate 101 % de mii de ani. Sau ca poti baga mana prin usa, ceva, nici un sistem nu poate fi perfect.
Nu e chiar o iluzie ca obiectele sunt formate din atomi, sunt materie indifernt de organele noastre de simt, te loveai de ele chiar daca nu te durea dar nu puteai inainta prin ele, si chiar daca nu percepeai asta, mureai de foame ca nu mai puteai ajunge la hrana, daca erai sub un glob de materie. Nu e chiar asa.
Desi si la perceptia materiei sunt semne de intrebare, ca daca te joci cu niscaiva receptori din creier, s-ar putea sa ai impresia ca mergi si de fapt sa stai pe loc, insa eu nu am trecut prin asta, nu pot zice ca daca ma lovesc de un perete eu sa simt ca merg pe un hol. Realitatea obiectiva oricum este unica, adica materia sau ce o mai fi, clima si altele.
Dar sentimentele, trairile, tot ce nu tine de materie da! Alea-s facute de creier, alea pot sa nu fie. De exemplu poti sa fi fericit ca esti sarac, si trist ca esti bogat, daca creierul vrea. Deci poate fi o iluzie ca ti-e bine bogat, sau o iluzie ce ti-e nasol bogat.
Adica nu o sa te bucuri deloc de vile si masini, dar cand mananci o paine goala si stai la tara sa simti fericire.
Aici poate sa-ti faca ce iluzie vrea el.
De ex poti sa ai inteligenta si peste o ora sa nu mai ai, blocheaza zona aia si brusc nu mai intelegi nimic la mate.
Iar cu fericirea ca e o iluzie sau nu, nu conteaza, cont sa fi fericit si atat, senzatia finala conteaza, nu neaparat cauza. Daca esti amarat si fericit, e mult mai bine decat bogat dar nefericit, nu trebuie neaparat sa facem o corespondenta intre cauza - fericire, si in functie de cauza sa zicem ca fericirea e pe bune sau iluzie.
Ca si cauzele sunt relative. Cauze diferite pot avea acelasi rezultat!
Poti sa ai iluzia ca esti satul, dar dupa aia o sa vezi ca tot slabesti pana la oase, si dam in neiluzie!
Da, asta este, de aia e bine sa invatam sa ne jucam cu creierul, sa faca el ce vrem noi, nu invers! Ca si la alimentatie, nu ne-am saturat sa fim sclavi? De ce sa nu faca el ce vreau eu, de ce sa fac eu ce vrea el?! Sa-i dau ce vrea de parca-s un prosti din ala "Da sefu", poate vreau ca nutela sa ii faca bine, asta cu "face rau", e relativa tare. Si cand mananci rosii sa ii faca rau, e doar un exemplu.
Ca daca invatam sa facem ce vrem noi, am omite multa nefericire! Adica nu aia "ca sa fi fericit trebuie sa faci.", NU! "Dar ia sa fiu fericit si fara cutare, sau facand cutare", dat fiind ca de multe ori nu poti sa faci cutare ca sa fi bine si atunci ce facem? Tinem doliu?
Oamenilor le place sa fie slugi vad ca, nu de alta dar ce problema pun acum nu o sa gasesti nicaieri. Adica li se pare normal desi nu le e bine in postura aceasta.
Depinde cum definesti o iluzie.
Pana la urma noi suntem de fapt un creier care interpreteaza lumea pe baza orgenelor de simt. Ele nu functioneaza la fel la toti oamenii, pentru ca avem praguri senzoriale diferite, senzatiile sunt influentate de emotii.
Asta e o dezbatere filosofica fara sens atat timp cat nu ne zici ce e aia iluzie pentru tine.
Posibil dar e a naibii de dureroasa cand dau cu degetul mic in coltul de la mobila.
Creează realitatea subiectivă, dar ea este unica si e aceeasi de fapt la toată lumea. Realitatea exista. Dacă nu ar exista, am trăi doar vize pe care le am putea controla. Însă noi trăim o viață care se subordoneaza unor legi care nu țin de gândirea noastră. Realitatea obiectivă Exista! Cea subiectivă este creata de ceea ce gandim. Suntem ceea ce gandim dar realitatea exista indiferent de noi si gândurile noastre.