Oamenii au diverse teorii despre viata, ca am fost creati de Dumnezeu, de Alah, de diversi zei, de catre extrateresti, etc.
Exista si o teorie conform careia suntem spirite care isi aleg mai multe vieti fizice pentru a avea anumite experiente care sa ne ajute sa invatam ce trebuie si sa evoluam. E, tot teoria asta mai spune ca in vietile astea fizice pe care alegem sa le traim, nimic nu e intamplator. Tot ce ni se intampla, se intampla pentru ca noi am ales initial sa ni se intample si toate sunt niste lectii. Daca ni se tot repeta, inseamna ca nu am invatat inca ce ne trebuia noua pentru a merge mai departe.
Expresia despre care ai intrebat inseamna, in opinia mea, ca fiinta aia pe care esti suparat a venit sa te ajute cu o lectie. Care e lectia aia, tu trebuie sa-ti dai seama. Daca nu o intelegi, ti se repeta pana o intelegi. Cand reusesti sa o intelegi, realizezi ca era exact ce iti trebuie si, din momentul ala, nu te mai afecteaza si nu ai cum sa mai fii suparat pe respectiva persoana/fiinta, deci nu se mai pune problema de iertare, e implicita. Nu ai cum sa mai fii suparat pe persoana respectiva.
O astfel de abordare se cultiva in timp, vine odata cu trecerea timpului, cu experienta si se numeste intelepciune, dar poate fi atinsa doar daca iti cultivi introspectia.
E o aberație fără sens. Dacă lucrurile erau bune de la început atunci nu mai exista cearta deci nu mai aveai ce ierta. O dată ce te cerți cu cineva, iertarea trebuie să vină prin acceptarea faptelor și a consecințelor nu ignorarea lor ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.