Astept s-o tai la drum iar pentru o saptamana si,daca tot astept si mintea tot umbla,iata ce mi-a trecut prin cap,desi multi ar spune ca mai bine ar fi fost un glont; Cu toata remarcabilitatea filosofiei,a constructiei logice,ea nu elucideaza macar in cea mai mica masura insasi "obiectul"ei de studiu,"Omul".Zic asta din cauza ca tot ma bintuie o intrebare careia nu-i gasesc nici de-al dreacu raspuns;-Exista oare cu adevarat in noi, un principiu universal, care formeaza esenta noastra?

A fi sau A nu fi

Se poate fi un principu dar nu se cunoaste inca, totul este nedescoperit.
Unele lucruri trebuie sa ramana asa.

Eu iti spun principiul, dar da-mi tu un punct de sprijin:din ce -i compusa esenta asta a noastra?

Pai ia-o asa:cre ca avem o esenta.dar lucrurile astea n-o sa se descopere... daca //cum sa zic, fiecare are o esenta a sa/ chiar si ...gemeni.
si creierul. daca ar scadea la volumul la care l-am putea intelege am fi prea simpli, banali ca sa il intelegem.iar daca am fi mai inteligenti, ca sal putem intelege atunci creierul ar creste si el si iarasi nu l-am putea intelege.tot ce peste maxim 20 de ani nu se va descoperi nu se va descoperi niciodata!
acum, depinde cum vrei s-o iei:
stiintific ori religios/
stiintific, poate peste 10.000 de ani si un copil de 1 an va gandi serios animalele plantele, casele totul nu va fi la fel
religios, vom sti toate astea.dar aici nu.aici nu insemnand Romania, nu europa ci Sus.(nu in aer, in Rai)
... fundita?

Sperma si ovulele...

"Omul cât trăieşte,învaţă."
Consider,eu una,că se află în esenţa omului. Toţi riscăm,pentru ca,după,să regretăm şi să învăţăm. Nimeni nu s-a născut învăţat şi cu toate că un om învaţă toată viaţa,în momentul morţii,nu ştie nimic.
Şi ca să nu zici că-s vorbe goale...
În urma anumitor experienţe,am învăţat că pot continua un lucru,chiar şi după ce am exclamat : "Nu pot!". Exclamaţia asta era semnul slăbiciunii mele,semnul necunoaşterii. Pentru că niciodată nu mi-am forţat limitele. Şi poate,uneori, capitulăm. Dar,pe parcursul vieţii,învăţăm că "Nu pot!" e o vorbă goală,care ne dezvăluie slăbiciunea,pe care o putem controla,dacă învăţăm.
Tot în urma unor momente neplăcute,am învăţat că nu ceea ce a făcut o persoană este important,ci persoana în sine. Astfel,am învăţat să comunic cu cei ieşiţi din închisoare,cei cu (,) care nu vorbeam deloc,pentru că faptele lor valorau prea mult. Dar am învăţat şi încă îi mai evit pe unii...
Şi am învăţat multe lucruri sau cel puţin,asta am impresia. Şi ar vital ca unii să înveţe că, un om cu o personalitate puternică, nu este acela care nu plânge, ci acela care zâmbeşte, când plânge...

Da-i fundita Izabellei.In doua cuvinte a gasit esenta umana.Bravo!

Acum ca te-a lamurit Izabella ai grije de testicule sa nu-ti treaca vreun glont prin ele ca risti sa nu mai faci parte din "principiu universal", prin cap poate sa-ti treca cateva ca ai numai fumuri, da ce de fumuri, furnalele de la combinat sunt jucarii. Apropo, unde pleci mai turbatule?

Da exista. Daca nu stii pana acum inseamna ca trebuie sa te apuci de antrenat serios sub supraveghere specializata

Exista si nu un principiu ci o entitate care esti Tu; o idee universal valabila ar fi cea a atractiei (gravitatiei) Tu ca si entitate ai o anumita "culoare" si gravitezi catre un anumit tip de experienta cum este cea de pe acesta planeta pamant pe care te-ai incarnat;
vis-a-vis de principii uite-te peste kybalion ( http://www.scribd.com/doc/46640040/Kybalion ) - e din filosofia hermetica, aceasta spune ca sunt 7 principii universale

Există. Mai degrabă, cred că s-ar putea numi "tipar", o matriță ce are la baza construcției pricipiul/principiile de care amintești.
P.P. Bă Harule. Decât s-o tai la drum, mai bine o tai dracu' lângă o secție de urgență medicală

Instinctul de supravietuire.