Numele nostru este ADEITeam...bine, de fapt suntem patru copii de 15 ani cu un vis mare. Dorim sa scriem o carte, un vis de asa de mult timp incat...nici nu mai stim cat a trecut. Avem o idee pe care o dezvoltam de ceva timp, 2 veri mai exact, insa nu avem un titlu care sa exprime exact povestea. Va lasam o mica schita de introducere si poate ne puteti ajuta, ar insemna enorm. Multumim pentru ajutor.

,, Suntem in anul 1990, pe data de 29 Decembrie intr-o zi de marti. Celebrul arheolog Arthur Winght, statea si astepta impreuna cu Martin, un alt arheolog francez care in ultimii anii nu se dezlipea de el, pe o banca ponosita intr-o gara parasita. Trenul de la ora noua avea intarziere, singurul tren care circula pe acolo, avand o singura statie si anume egiptul. O ora, apoi doua si incet s-au facut cinci ore de asteptare dura, stand pe aceeasi banca numarand minutele.In cele din urma din intuneric se vede o lumina iar trenul apare in fata lor. Din el a coborat un omulet extrem de scund, cu fata acoperita de un fel de casca din care ii vantura trei fire de par brunet. S-a uitat la ei dupa care ridicand din sprancenele care nu i se vedeau a urcat inapoi facandu-le semn sa urce. Intr-un fel radea pe sub mustati vazandu-l pe Arthur insa nu suporta ideea ca Martin trebuie sa urce. Martin era suspicios, stia ca trebuie sa il protejeze pe Arthur, trebuia sa o faca, era misiunea lui din generatii in generatii. Daca Arthur ar fi patit ceva, nu si-ar fi iertat-o, nu dorea sa il dezamageasca...pe el, stapanul sau antic.Arthur insa gasea comportamentul protector al lui Martin destul de incomod, il urma peste tot insa nu intelegea de ce. Au urcat in tren si au fost uimiti de antichitatea desenelor din interiorul sau, desene pictate pe peretii vechii dar totusi plini de istorie. Martin a inceput sa devina nesigur, asa ca a hotarat sa coboare, si desigur sa il ia si pe Arthur insa omuletul a vazut si a pornit de indata trenul care a zburat ca gandul. S-au trezit cu fata in nisip si un vant rece de noapte tarzie le vantura parul. Ridicandu-se s-au trezit in Egipt, intr-un loc pe care nu il mai vazusera. Arthur era uimit, stia tot Egiptul, l-a studiat toata viata, iar acum, la varsta de cinzeci si cinci de ani, a gasit un loc pe care nu il mai vazuse...In nopatea aceea, ceva s-a intamplat, caci l-a gasit pe Martin plin de sange si secatuit de viata. Zacea pe nisipul rece cu o expresie infricosatoare. Arthur s-a speriat si chiar atunci luna a atins centrul cerului iar din desert un templu s-a ridicat."
Nu e chiar introducerea noastra, e mai mult un rezumat al introducerii, l-am descris cat mai pe scurt. Ei bine, e mai mare, povestea se intampla in Egiptul antic, are reincarnari, romantism, vraci, inchisoare, neincredere, blesteme, inteligenta, ura, invidie, uitare, iubire, indiferenta, faraoni, credinta si lupte.
Insa ne-am pierdut la titlu, original am numit-o,, Scrierile pierdute" insa am mai schimbat povestea.Ne gandim la,, Nisipul antic" insa suna banal si ciudat. Ajutor?

Statuia unui arheolog sau Nisip si foc(asta e tot ce imi vine in minte)

Fratioare fie-ti mila de noi.Sa nu cumva sa se nasca o noua religie.Sint atitea...

M-am gandit la un titlu si tot ceea ce am facut a fost sa combin cele doua titluri propuse de cel care a postat si a reiesit :Nisipurile pierdute

Ar fi o idee, insa problema este ca povestea nu se invarte in jurul arheologului ci in jurul nepotului sau Alexander, care de fapt e reincarnarea lui Amon, un faraon din egiptul antic...toti credeau ca Arthur este si de aceea il protejau...dar multumesc oricum, apreciem.

Eeee beeelea cand va apucati de scris cartea?
asta e genul de carte pe care as cumparao SERIOS!

Ma abtin de la comentarii stilistice, dar macar de dragul acuratetii vreau sa va atrag atentia ca ziua de 29 decembrie in 1990 a picat intr-o sambata...
Inca ceva, totusi la 15 ani, e mai productiv sa cititi decat sa scrieti! bafta.

@Eva eu tot scriu niste carti si sunt mai mica (,) ca ei si sunt destul de reusite (unele bucati) si eu spun sa nu ii infulentezi negativ!
Nu luati in seama comentariile descurajatoare!
SUCCES!

@GresitaEintrebarea, offf, ma temeam ca exista unii ca tine, criticati inainte sa stiti nimic...1 la mana parca aici e,, TOTI PENTRU UNU'' nu,, TOTI CONTRA UNU'' si 2 la mana stim foarte bine ca Amon e un zeu, ca doar am citit toata istoria Egiptului inainte sa ne apucam, a durat ceva dar e interesant. Am explicat foarte clar ca nu e un inceput, e un rezumat al rezumatului si faptul ca rimeaza e doar o coincidenta, nu am inceput asa...asa e clar. Stii macar de ce il cheama Amon? stii macar ideea noastra? am apelat aici pentru ca am crezut ca gasim sprijin insa preferam sa ne continuam visul fara comentariile tale care sincer ne lasa rece. Avem sustinerea multor oameni, nu prea avem nevoie si de a ta. Dar multumim oricum ca ti-ai luat timpul ca spui ceva.

GresitaEintrebarea si inca ceva, nu suntem doar o gasca, suntem o familie. De cand avem 4 ani faceam totul impreuna iar separat nu avem nicio valoare ok? Si revenind la faptul ca Amon nu era faraon repet STIM! dar nu puteam scrie ceva despre Egipt care este deja scris in istorie. Trebuia sa venim cu ceva nou, e doar o inventie, doar o poveste, dar vad ca tu un intelegi. Si ne cam deranjeaza ca ai spus,, CARTE PRICAJITA'', stii cat am muncit noi la ea?! Incearca si tu sa stai 2 veri numai in biblioteca, citind despre Egipt si despre marii zei si sa mai primesti si indicatii despre cum se scrie o carte de catre un om cu nasul pe sus si exigent (reprezentand omul care ne ajuta si sustine). Noi ne pretuim munca, si poate nu e perfecta, dar REPET inca nu am inceput-o, facem schite pe capitole si la vara mergem din nou la biblioteca sa incepem sa o scriem sub supraveghere. Cel care ne ajuta crede ca este o poveste INTERESANTA si CAPTIVANTA, si crede-ma are mai multa experienta decat TINE!

@GresitaEintrebarea Stii macar cate premii am castigat noi pe la concursuri cu diverse compuneri si creatii?! Iti spunem noi : Foarte multe, si numai locul 1, daca vrei le facem poze si le postam pe ce site doresti...nu-i problema! Asa ca te rog nu mai veni la noi si ne spune ca nu avem talent si ca nu stim sa imbinam cuvintele, caci sincer nu reusesti sa ne faci sa renuntam, mai bine umpleti timpul cu altceva decat cu criticarea modului nostru de a face un rezumat. Nu am,, imbinat cuvintele'' cum spui tu caci l-am scris in graba, era ora 8 sau 9 seara, nu am avut timp sa formulam asa cum doresti tu, caci nu puteam da direct ce am scris, nu e recomandat. Plus ca scriem de la varsta de 9 ani, avem ceva experienta cam cum trebuie sa imbinam nu crezi?!, avem atatia meditatori care ne invata, atatia sustinatori...crezi ca sunt cu noi degeaba?! Scrisul este viata noastra, si daca tie nu iti convine atunci bine! Nu mai citi ce scriem noi si gata, nu avem nevoie de unii ca voi.
P.S. Imbinarea englezei cu romana nu te face mai super sau mai interesant.

@GresitaEintrebarea Uite, mie nu imi place sa ma cert, cu atat mai putin cand stiu ca oricum nu o sa rezolv nimic caci vad ca tot nu intelegi. Deci, stai sa iti explic. 1 la mana, meditarii nostri nu ne iau bani, ei ne ajuta pentru ca cred in noi. 2 la mana stim foarte bine ca trebuie lucrat mult la o poveste, fie si un rezumat...doar am lucrat 2 veri la ea, si inca nu ne-am apucat sa o scriem. Dar cum am spus am facut asta in graba, sincer eram curiosi daca o sa raspunda cineva, chiar nu credeam ca o sa o faca. Abia am descoperit TPU. Si sincer nu ne enervezi, ne faci sa ne pierdem increderea si asta nu e chiar cel mai placut sentiment. De critici nu ne temem, insa sa vina de la experti, si nu cred ca e degeaba faptul ca scriem si ne luptam pentru visul nostru. Dar multumim mult pentru sugestii si tot si gata cu cearta, cel putin din partea noastra. Noi o sa continuam cu asta fie ca iti place tie fie ca nu.

Foarte buna treaba! Mi se pare interesant, nu va dati batuti.Sunt multi inculti pe aici.

OK, nu o spun cu rautate, dar ar trebui sa mai cititi ceva romane de aventura. Va recomand Jules Verne pentru acest gen; multe din introducerea voastra as chimba.