Cand luptati cu morile de vant, aveti tendinta de-a va lasa infranti? Daca da, de unde aveti siguranta ca moara de vant nu se afla chiar in propria persoana?
Am impresia ca prima intrebare reprezinta, de fapt, niste versuri de rap, corecteaza-ma daca ma-nsel.
Am tendinta de-a ma lasa infrant, dar sunt doar stari de moment. Acum depinde, fiindca ''a te lupta cu morile de vant'' a capatat si alte conotatii decat cea data initial de Cervantes. Acolo, morile de vant simbolizau dusmanul imaginar. Astazi, expresia se mai foloseste si cu rolul inrudit de ''lupta ce pare in zadar''.
Fiecare are momente cand simte ca ar colapsa. Sunt doar stari, iar starile de moment suscita pareri. Prin urmare, parerile nu sunt decat reflectari ale starilor prin care trecem. Diferenta dintre a judeca la cald si a judeca la rece e foarte mica, chiar infima.
Ca sa-ti raspund mai clar, o s-o fac tot cu un vers, cand simt ca lupt cu morile de vant si am tendinta sa obosesc, imi trag sufletul, ''ma sterg de sange si de praf si schimb tactica.''
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Nu ma lupt cu morile de vant imi este suficient lupta cu moara de vant din mine insumi.
Răspunde
@ GenOm poti sa te stergi de sange, de praf si sa schimbi tactica cat vrei ca tot acolo ajungi "lupta ce pare in zadar". 
@ GenOm cu toata diferenta dintre a parea si a fi o gluma tot gluma ramane, asta binenteles daca vrei sa o accepti.
Pana ajungi sa te lupti cu morile de vant, te lupti cu propria-ti persoana. Daca castigi aceasta lupta nu o sa mai fie cazul unei batalii cu morile de vant. Omul se bate cu propria constiinta, moara se bate cu vantul, fara vant s-ar putea sa se opreasca, la fel si omul, fara constiinta ar putea cobori sub ramura bestiala.
@GenOm - corect, din ultimul album al lui Cumicu. Esti maestru al rap-ului si hip-hop-ului romanesc observ. Imi cer scuze ca n-am venit la concertul lui Cedry2k cand mi-ai spus de el in Bucuresti, you know, si eram dator c-un mesaj. Nu m-am putut duce din motive personale.
Cand vad ca ma lupt cu morile de vant in primul rand consider ca e bine sa iau o pauza. E nevoie de meditare profunda. Primul subiect pe ordinea de zi sunt eu de fiecare data. Asta conteaza cel mai mult. Fiecare esec si succes personal tine de mine. De felul in care sunt las, ma tem si ezit ori indraznesc si cred si lupt cu orice si oricine. Si de fiecare data aceste pauze de meditare au prins bine si m-au facut sa inteleg unde am gresit si ce e de facut in continuare.
N-are cum să fie moara de vânt în propria-mi persoană, că de-ar fi aşa, aş scoate m ă l a i, nu "p o o p" pe dos după ce mănânc porumb.
Am la un moment dat tendiţa sub presiunea oboselii să renunţ în pragul unei lupte (fie el cine-o fi inamicul), însă motivaţia este mai puternică, şi-mi menţin poziţia. Cum spune "GenOm", schimb eventual strategia. Dar să capitulez? Hmm... doar în pat. 
P. S. Mă-ntreb! Cu ce moară de vânt te luptai în poză, că pari tare abătut.
Nu cred ca e potrivita expresia a te lasa infrant.Mai degraba trebuie sa mergem mai departe cand nu se mai poate face nimic, doar unul dintre cele mai importante lucruri este sa stii sa pierzi. Daca moara de vant e in propria persoana, educa-te incontinuu ca sa nu lasi urme, dupa cum zicea Cioran.
Moara de vant chiar se afla in propria persoana...intotdeauna...si sa te lasi infrant de morile de vant e ca si cum ti-ai da singur bobarnace in nas 
. cum sa te lasi infrant de ceva ce nu exista?
morile de vant pentru mine sunt ceva de genul: hmmm...am prea mult timp liber sau in ultimul timp parca m-am saturat cu binele ia sa ma apuc eu sa caut probleme acolo unde nu exista
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
