"Cand nu o sa iti mai fie frica de moarte atunci o sa fii fericit cu adevarat si o sa traiesti pe deplin(un intelept)".Cat de adevarat e? Credeti ca frica de moarte ne stopeaza cumva fericirea si trairea pe deplin? Poti trai fara frica de moarte?

Fericirea nu. Trairea pe deplin, poate.

Inteleptu' lu' peste. Sunt o gramada de oameni carora nu le este frica de moarte si tot nefericiti sunt, unii chiar si-o doresc.

Frica de viitor, de amenintari de oricare este specifica omului. Prin frica stapanii lumii exploateaza oamenii ca pe niste sclavi. De ex nu poti ameninta o vaca sa dea mai mult lapte ca altfel o totrturezi sau omori, dar pe om da. Cu cat lumea a " progresat " exploatarea omului de catre om a ajuns la cote tot mai inalte. Dovada e cresterea alarmanta a nr de pacienti la psihiatrie, cresterea extrem de mare a consumului de antidepresive, somnifere, consultatii psihologice etc. Tu crezi ca toate stirile astea de tot felul ( numai ) de nenorociri nu afecteaza creierul uman? Sunt facute cu un scop. Inducerea unei stari permanente de frica si nefericire face omul obedient, sclav. Eu studiez mult domeniul.

Asta imi aminteste de una dintre tematicile dezbatute in Demonii de Dostoievski. Nu stiu daca ideea este luata de acolo sau este luata de acolo si ii este schimbata perspectiva, avand in vedere ca in roman, argumentul asta era unul dintre primele argumente pentru sinucidere. Principiul de la care se porneste este: "cui ii este indiferent daca va trai sau va muri, acela va fi omul nou. Cine va invinge durerea si teama va fi chiar el Dumnezeu" iar libertatea adevarata poate fi obtinuta numai atunci cand iti este indiferent daca mai traiesti sau nu. Ideea de la care se porneste este ca oamenii nu traiesc din placere, ci din frica de a nu muri. Ca si cum am avea un bolovan atarnat deasupra capului, ne este mult mai frica de impactul pe care l-ar putea avea bolovanul, decat de impactul pe care il are. Pentru ca daca ar cadea peste noi, nu l-am simti oricum. Si toti stiu asta si totusi, toti s-ar teme de el. Iar concluzia este ca oamenilor le place sa traiasca in teama si in durerea asta constanta si nu au curajul sa faca ceva in privinta asta. Iar singura solutie ar fi in cazul asta, pentru obtinerea liberatii, sinuciderea.

Mi se pare interesant cu acelasi citat, aproape identic duce la doua concluzii diferite.

Prin urmare, cred ca depinde de persoana la persoana. O persoana cu o perspectiva optimista asupra vietii ar putea sa beneficieze de un astfel de motto si ar trai o viata in genul "Carpe diem".

O persoana deprimata, daca ar trai dupa mottoul asta, cred eu ca ar ajunge la suicid, asa cum au facut si caracterele lui Dostoievski.

Oricum vom deceda la un moment dat cu totii. mai degraba frica de a trai, este problema cu totii vrem sa fim fericiti dar nu facem uneori nimic in privinta asta. fericirea vine facand ceva nu asteptand sa cada in traista. dumnezeu a si spus sa nu ne fie teama, el a biruit lumea.si pana la urma nu moartea este cel mai grav fapt ci cand iti moare si sufletul cand ai si trupu mort si sufletu atunci sa iti faci griji. Pana atunci incearca sa traiesti.cu totii avem o misiune nimic nu este intamplator. Asta nu inseamna ca trebuie sa te avanti in tot felul de riscuri majore. incearca sa fii normal si sa ai o gandire pozitiva sa nu gandesti negativ.

Iti e frica de moarte daca ai lucruri neincheiate pe care inca le ai pe constiinta.

Depinde de perceperea fiecaruia. Sunt persoane care se feresc de moarte toata viata si practic uita sa o traiasca la propriu...dar sunt si persoane care pur si simplu traiesc clipa si accepta posibilele consecinte.