"Cum poti sa nu te lasi absorbit de ganduri si in acelasi timp sa nu te simti in afara realitatii, sistemului ce predomina in aceasta lume\dimensiune?"
Stii tu ce e realitatea cu adevarat? De unde stii ca aceasta lume e realitatea? Hai sa-ti zic ceva : aceasta lume e tocmai iluzia. Vrei sa descoperi realitatea? Atunci intra pe singura poarta catre ea : prezenta. Realitatea o descoperi in tine. "Este esenţa a cine sunteţi. Putem să o numim prezenţă, conştiinţă, conştiinţă necondiţionată."
Constienta este raspunsul la intrebarea ta "cum sa nu te lasi absorbit de ganduri". Trebuie sa iti percepi propria prezenta ca fiinta, sa percepi pe acel "eu sunt", sa detectezi faptul ca esti prezent in acel loc acel moment unde esti, si sa mentii atentia pe prezenta fiintei tale in acel loc acele imprejurari. Astfel iti ridici vibratia interioara si dai la o parte ecranul opac de ganduri ce se interpune intre tine si Sinele tau, intre tine si Dumnezeu si te abandonezi Vietii, astfel ca Ea incepe sa se exprime prin tine. Asta nu inseamna ca ajungi la stadiul de leguma, sau precum un animal necuvantator, din contra. Gandirea e mult mai eficienta deoarece o controlezi tu si nu ea pe tine. Majoritatea oamenilor se identifica cu vocea din mintea lor si nu isi dau seama de lucrul asta. Cu toate ca este o boala, este considerat ceva normal deoarece majoritatea sufera de ea si nu o pot detecta.
Exista mai multe porti in Acum, menite sa inlature sporovaiala mintii, descrise in cartea Puterea lui Acum. Trebuie doar sa fii disciplinat si sa o alegi pe cea care functioneaza pentru tine. De indata ce iti observi Mintea sovaielnica, scanteia s-a produs. Este un proces divin ireversibil al iluminarii.
Citeste cartea pana la final pentru a intelege bine. Apoi reciteste-o. 5 pagini pe zi e suficient pentru a exersa constienta.
Ce ne mai place sa complicam lucrurile simple. Faptul ca vrem sa intelegem cat mai mult ne arata, de fapt, ca nu intelegem nimic. Cand incepi sa nu mai intelegi nimic, de abia atunci ai inteles totul. Io-s multumit ca-mi pot satisface nevoile de la baza piramidei (aici intra si nevoile sufletesti). Am invatat sa-mi odihnesc mintea cu riscul de-a deveni prost. Un prost odihnit, dar fericit.
Si,ar trebui sa ne fie jena de a nu ne contrazice pe noi insine cind asta se intimpla mereu chiar daca nu in fata celorlanti dar se intimpla sa o facem in mintea noastra? Dupa spusele tale trag amara concluzie ca ar fi bine sa ne purtam si sa vorbim un pic mai putin decit un sihastru.Nu zic ca-i rau,dar asa cum ai spus, nu prea e la indemina, mai ales in spatiu virtual.
AvalohAlyn întreabă: