Care a fost prima întrebare existenţială pe care v-aţi pus-o voi, copil fiind? Pentru mine a fost ceva legat de mărimea universului, dacă acesta are vreo margine sau nu. Ştiam de la părinţi că stelele sunt foarte departe, dar mă gândeam că şi după ele trebuie să mai fie spaţiu. Până unde? Dacă ajungi la o margine, ce ar putea fi dincolo de marginea aia? Am întrebat-o pe mama, dar ea a evitat un răspuns. Mi-am zis atunci că las' c-o să ajung eu mare şi o să aflu. Uite că am ajuns şi mare...

Știu doar că intrebarea care mă macină și acum, ce se întâmplă după moarte mă macina și copil fiind.Si îmi aduc aminte că întrebam despre de ce e soarele acolo,de ce e zi,de ce e noapte, ce e dincolo de stele, de Pământ știu sigur că îmi puneam multe întrebări despre Univers și despre cum a aparut viața și omul, in afara de întrebarea despre moarte. Apropo, am fost foarte mult întristat cand am conștientizat că există moarte.
Multe întrebări din cele ce îmi puneam când eram mic au rămas și acum fara un răspuns concludent și clarificator din cauza că îmi puneam multe întrebări existențiale ce rămân pentru toți oamenii la fel de misterioase și fără un răspuns sigur chiar și acum oricât de documentat ai fi.Raspunsurile la intrebarile existențiale au fost, sunt și poate vor rămâne mult timp fara răspuns 100% sigur, clar, precis și dovedit, până la o viitoare proba contrarie dar cred că asta va fi departe adică elucidarea misterului și aflarea răspunsului la întrebările existențiale.

De ce trebuie sa fiu intai o camila pentru a deveni un "Übermensch"?

Existentiala?
Am fost educat de crestini, eram curios pe unde ma-sa pandeste Dumnezeu, de "stie" el tot...

Am avut multe intrebari,dar e mai bine daca nu ai este pierdere de timp,mai bun te gandesti la femei eu tiu minte ca de f mic,deci primele mele amintiri erau cu femei ma refer asa ganduri.
Asa cand am fost mai mare si procesai una alta,ce spui tu multi se intrebara,si eu la fel, majoritatea au avut ceva intrebari,poate inca le au,asta pentru ca nimeni n-a raspuns la acele intrebari inca.
Uite ca ai ajuns mare si tot te intrebi,ori nu ai primit raspuns,dar nici no sa primesti vreodata no sa ajunga nimeni la marginea aia nici de ai trai vesnic,asa ca intrebarile astea grele,mai bine nu ne mai gandim la ele.
Nu doar ca no sa ajunga nimeni la acea margine,dar no sa ajungem nici la marginea de linga noi no sa ajungem nici la alt sistem solar,de mariginile universului mergem doara asa cu gandu.

Asa ca mai bun sa ne traim viata,decat sa stau sa mai pierd timpul cu de astea ies pe afara, poate te agata o fetita ceva, mai beri un vin fiert cu un amic, un prieten, vorbesti chestii de viata, de astea nimicuri

Nu-mi amintesc exact contextul, aveam 8-9 ani, și aveam deja toate întrebările în cap. Nu sunt sigur, dar printre primele "traume" de la acea vârstă era întrebarea "ce se întâmplă după ce mor", după care aveam un meltdown, a continuat așa până pe la 16 ani, când deja am evoluat destul de mult cât să înțeleg că e ceva natural.

Anii '80!

Întrebarea mea a fost: De ce magazinul ăla gol se cheamă Alimentară? Nu ar trebui să aibă alimente la vânzare?
Răspunsul: Taci din gură băi...ule că te umflă ăștia și te rup în bătaie!

N. B. Nu e caterincă!

N-am idee care a fost prima dar imi amintesc ca invatasem la scoala despre starile de agregare ala materiei, ne-au spus ca sunt trei: solida, lichida si gazoasa; iar eu dupa cateva zile ma intrebam unde naiba se incadreaza focul Pe urma am aflat ca mai era una pe care au omis-o.

,,se circula,, cu viteza luminii si de asta nu ai sa ajungi niciodata in colturi.Tu traind maxim 120 de ani, de iai dedica pe toti sa faci asta tot nu-ti ajung.

Când eram mic,copil fiind,am văzut drăcia din primul link în centrul orașului,și drăcia pendula deasupra sau paralel în apropierea unui circ al foamei, care devenise în următorii ani, primul Mall din țară, și mulți ne întrebam ca niște idioți, copii, vecini, sora mea mai mare, ce este aia?!
Pe parcurs mi-am dat seama ce ar putea fi...☹️?

https://youtu.be/rUJ3V2kFdBc

https://youtu.be/GoW8Tf7hTGA

https://youtu.be/fyQrdsTNuo0

De ce sunt razboaie?

Bună.
Dacă există Moș Crăciun?

Sincer, nu mai știu exact, știu doar că am avut o grămadă, habar nu am de ordine, cu atât mai puțin de prima.
Și acum, am multe.
Printre cele mai interesante (care îmi vin acum în minte ) :
- de ce omul, animalul și plantele mor, de ce la un moment dat își încetează existența?
- de ce totul are un început și un sfârșit?
- există Dumnezeu?
- există alte forme de viață? Extraterestre? Ca în filme?
- Există bine absolut, rău absolut? Există rai și iad? Există ceva după moarte? Sufletul e veșnic? Există vreo formă de existența după moarte? Continuăm să existăm, sub o formă sau alta, după moarte?
- Universul e nelimitat? Ce înseamnă nelimitat? Care îi e limita - universului nelimitat?
- Biblia e adevărată? Conține adevărul absolut? Care dintre ' cărțile sfinte ' conține într-adevăr adevărul absolut? Suprem?
- Cum stau corpurile cerești poziționate pe cer? Ce le susține? Cum sunt poziționate? Și de ce sunt vizibile? Și alte multe asemenea întrebări aveam în copilărie, unora le-am aflat răspunsul, unora încă le caut un răspuns.

Am avut multe întrebări existențiale și încă am. Nu îmi amintesc care a fost prima.

Mie mi-a zis bunica, despre religii si a zis ca ortodoxismul e singura religie adevarata.
Eu la 6-7 ani intreb: si toti chinezii merg in iad?

Apoi m-am pus pe studiu, dar nu am vrut sa o dezamagesc pe bunica si am lasat-o sa moara impacata...

Numi aduc aminte ași minți dacă asi spune uite asta era aveam multe întrebări eram curios de mic și le-am aflat in timp singur pe unele le-am trăit și tot așa