1. Eu cred ca slabiciunile(dorinta, frica, emotivitate...) sunt cel mai mare dusman al ratiunii.
2. Pentru a subclasa slabiciunile avem nevoie de un rationament corect, realistic. Dar cum am putea obtine acel rationament cand slabiciunile deja conduc, cand caracterul este deja format? Cam greu intr-o lume in care se promoveaza subiectivismul si superstitia. Doar prin promovare de informatie realista.
Frica creeaza incertitudine.
Dorinta interpreteaza in favoarea ei.
Emotivitatea prea sensibilizeaza, impresioneaza(ex. Isus si-a dat viata...).
Gandirea omului este subjugata de ideile cu care a fost indoctrinat, in functie de ele i s-a format caracterul. Asa a fost educat, atat de familie cat si de societate. Daca urmasi nostri vor fi educati cu idei realiste cu siguranta vom obtine alte caractere, alte mentalitati.
Nu exista.As putea spune ca este realitatea, fiindca ea determina modul de a actiona al ratiunii.Acum depinde de ce realitate te lovesti.Numai ratiunea subiectiva isi poate cunoaste inamicul tot din punct de vedere subiectiv.Sa lupti impotriva inamicului ratiunii este ca si cum ai dori sa iti pierzi ratiunea insasi. Daca ratiunea nu ar avea inamici, omul nu ar mai fi om, ar fi o unitate perfecta intr-o lume imperfecta, si asta inseamna incompatibilitate.
Avand in vedere istoria atunci putem afirma ca religia e marele inamic al ratiunii. Din cauza religie s au facut alegere incredibil de proste de cele mai multe ori sarind peste partea de ratiune (vezi aici crimile facute in scopuri religioase)
Religia este, si putem lupta impotriva ei doar prin stiinta. "Priests... dread the advance of science as witches do the approach of daylight" - Thomas Jefferson.
Frica,teama de ceva,de orice.
Teama te tine in loc zile,ani sau chiar zeci de ani din a-ti infaptui dorintele,visele sau orice-ti doresti.
Teama de a nu fi respins si a nu suferi,cred eu ca e cea mai mare.
-Cum putem lupta? prin exercitiu, prin apreciere de sine mai mare, mai intensa.
Prin credinta ca nu toti trebuie sa fim la fel de buni si ca fiecare are ceva bun in el, orice ar fi.
-- Sa nu ne subapreciem, sa nu ne comparam cu cei mai buni, pentru ca riscam sa ne deprimam in loc de a ne simti mai motivati.
Sa ne gandim ca din greseli invatam, si nu e un capat de lume daca facem o greseala sau avem un esec.
Pot aparea pareri de rau sau regrete care macina dar intotdeauna vor trece si vor lasa in urma sentimentul ca stim mai multe si ca altadata vom stii cum sa actionam.
Nu putem fi deja invatati. Trebuie sa gresim o data, de doua sau chiar toata viata daca e nevoie sa acumulam ceva si sa nu-l mai repetam.
Ce-ai zice de o exorcizare?
Nu prea ma pricep. pot sa incerc...
Pana la urma te-ar interesa o impartasanie online, sau pentru ce ai venit?
Nu mai vrei exorcizare acum?
da te hotarasti?
Nu eu, fiica mea, ci tu!
Vezi ca ti-ai raspuns tie
Prostia... Cum putem luptat impotrtiva ei? pai cred ca nu putem. nu putem sa-i trezim pe toti.
De cele mai multe ori este vorba despre lene, care ne anihileaza dorinta de a gandi. Trebuie sa stim ca nu ne putem bucura de viata decat constientizand fiecare moment, adica rationalizand.
Singurul inamic al ratiunii esti tu insuti, pentru a fi rational trebuie sa castigi lupta cu tine. Un exemplu ar putea fi gandirea.