Nu ma gindesc la asta, ramin imperturbabil in a trai cit mai simplu, mai ieftin si poate in continua cautare a linistei proprii.
Când nu răspunzi doar ca să nu fii contrazis, cam dai de înţeles că eşti dependent (într-o măsură mai mare sau mai mică) de părerile celorlalţi, deşi tot încerci să o negi.
Poate mă înşel, dar îţi spun cum se vede din afară.
Îmi place să fiu contrazis, dar cu argumente logice şi bine întemeiate.
La chestia cu "cât eşti de fericit", am fost contrazis de câteva ori cu răspunsuri de genul "nu, asta nu înseamnă fericire" sau "fericirea este mai mult de atât, păcat că tu nu o poţi vedea, deci nu eşti atât de fericit precum crezi tu"...iar eu când văd chestii de genul deja mi-e silă.
Sincer te cam screme talentul pe acel ''Filosoficus'' Dacă tu esti atat de inteligent si "filosof"
De ce te cobori din munti la nivelul meu?
Stimabile, e ultima replica pe care o fac vizavi de "incident" si nu o sa mai continui.
Nu sint nici sus, nu sint nici jos; intotdeauna sint la nivelul persoanei cu care conversez! Poate ca putin frustrat, nu doar de gestul tau ci de multitudinea de gesturi asemanatoare, am reusit sa te jignesc; eu imi cer scuze, sincer dar sper ca si tu ai invatat ceva din acest rau necesar. Salutari alese!
Mulțumesc de înțelegere. si eu ma saturasem de replici. Bafta in continuare.
Atata timp cat inca pot zambi,inseamna ca nu sunt trista, iar daca nu sunt trista sunt fericita.Dar secunda urmatoare ma pot simti trista, deci sentimentul de fericire este un lucru relativ care trce mai repede decat vine, deci ce scop mai are sa ne gandim la el? Mai bine il lasam sa existe, sa nu il alungam studiindu-l!
- Nici puțin, dar nici foarte. Sunt într-o stare de mijloc a fericirii.
Numai bine.