Cat de important este psihicul, moralul in tot ceea ce facem? Eu cred ca 100% si nu mai putin.Am ajuns la concluzia ca psihicul, moralul, sufletul etc este cel mai important ca sa ne putem trai viata. Dar ni-l ingrijim noi bine? Stim importanta lui? Ce facem pentru un psihic si moral bun?

Incerc sa fiu ponderat in tot ceea ce fac.

Secretul unui psihic si moral bun este "mens sana in corpore sano".

Ai dreptate. 100 %, si nu mai putin. Am trecut printr-o perioada neagra a vietii cindva cind am ajuns la capatul puterilor psihice (nu mai gaseam resurse pentru a continua decit pentru urmatoarele 3-4-5 minute) si am avut citeva experiente interesante care m-au ajutat sa inteleg cit de important e psihicul unui om. Una din experiente a fost cind am fost la un lac mai maricel, si, cum imi place, am iesit mai in larg sa inot. La intoarcere, am realizat un lucru: aveam puterea fizica suficienta pentru a ajunge la mal, insa cea psihica ma parasise aproape cu totul. Trecusem deja prin acea perioada neagra si invatasem sa supravietuiesc, sa ma opresc din orice activitate cind nu mai aveam puterea psihica necesara, si sa-mi odihnesc sufletul. Asa am facut si atunci, am facut pluta si am stat linistit incercind sa ma detasez de toate, si am reusit sa imi regasesc puterea psihica necesara. Altfel, cine stie, poate azi nu as mai fi fost.
Nu poti trai viata fara un moral bun. La radio am auzit un reportaj despre doi copii, unul cu psihicul OK, celalalt nemultumit de orice. Primul a fost pus intr-o camera cu jucarii stricate si in dezordine, celalalt a fost pus intr-o camera cu jucariile pe care el le-a vrut. Si trebuiau sa stea un anumit timp, iar daca se plictiseau, sa iasa. Primul care a iesit a fost copilul cu probleme, a iesit cu o fata tare plicitsita, desi avusese tot ce isi dorise. Celalalt, a stat tot timpul cit trebuia sa stea, si a reusit sa repare unele din jucarii si sa se joace cu ele. Cred ca e un exemplu extraordinar de cit de mult influenteaza psihicul viata unui om.

Eu cred ca psihicul este cel mai important in viata. Degeaba natura te-a inzestrat cu calitati daca nu stii/nu vrei sa le pui in valoare si aici intervine componenta psihica, vointa si curajul de a face ceva pozitiv pentru tine, familia ta si pentru ceilalti. Unii au grija, altii nu(sa ne gandim doar la diferitele vicii care afecteaza psihicul - droguri, bautura etc). Trebuie sa avem o viata sanatoasa fizica si psihica, vezi si dictonul "mens sana in corpore sano". Numai bine!

Mai important este psihicul si moralul celor cu care interactionezi.Nici nu-ti imaginezi cum te poate distruge unul cu un moral 0 pe tine cu unul 100 %.

Trupul e doar unealta psihicului, iar moralul este hrana lui. Ce face fiecare spre a-şi ridica moralul, depinde de el, eu o fac prin fapte bune.

Trebuie sa te cunosti foarte bine, sa fii exigenta dar si toleranta cu tine, sa stii ce poti, sa iti cunosti limitele, sa fii realista si nu in ultimul rand unde esti!

Salut! Sunt într-adevăr foarte importante, deoarece de aceste depind multe dintre acţiunile noastre. Cea mai bună soluţie este să-I cerem ajutorul Lui în tot şi în toate, să-I slujim, să-L iubim, să-L respectăm, să ducem o viaţă echilibrată, să facem lucruri bune, utile şi frumoase etc.

În completarea acestei dezbateri aş dori să mai adaug următoarele informaţii:
« Cu toţii observăm marile schimbări care au loc în jurul nostru. „Explozia" tehnologiei în secolul trecut şi uimitoarele ei cuceriri au schimbat radical felul nostru de viaţă. Civilizaţia tehnologică, cu ademenitoarele ei promisiuni pentru un eudemonism material universal, a stăpânit ca un idol, pe al cărui altar au fost jertfite valori duhovniceşti vechi şi tradiţii de secole. Dumnezeu a fost respins şi omul s-a autoîndumnezeit. Ştiinţei i s-au atribuit însuşiri dumnezeieşti, raţionalismul s-a absolutizat şi, sub vălul filozofiei, sociologiei şi psihologiei, credinţa a fost pângărită.
Omul, pentru încă o dată a căzut în vechea cursă a diavolului şi a încercat să devină dumnezeu fără Dumnezeu, lucru ce l-a condus iarăşi la o criză existenţială: întrebările lui febrile, care se referă la sensul vieţii şi la fenomenul morţii, au rămas fără răspuns, în vreme ce problemele sale sociale – nedreptatea, violenţa, inegalitatea, distrugerea mediului înconjurător etc. – s-au accentuat şi agravat. Astfel, optimismul de la început şi încrederea în idolul civilizaţiei tehnologice s-au transformat în nesiguranţă şi deznădejde. Idolul a fost dărâmat. Şi câţi l-au adorat până acum, în loc să se pocăiască şi să-L caute pe adevăratul Dumnezeu, se grăbesc să înalţe în locul lui pe idolii cei vechi, adică pe demoni.
Epoca noastră a intrat de-acum într-o nouă criză spirituală, care este caracterizată prin contradicţii şi confuzie: ea îmbină paradoxal dezvoltarea cu regresul, civilizaţia cu primitivismul, progresul uimitor al ştiinţelor tehnice cu întoarcerea iraţională la cultul vechi al unor dumnezei inexistenţi sau, cel mai înspăimântător, la cultul potrivnicului lui Dumnezeu, satana, care există.
Astăzi diavolul preferă ca soluţie alternativă de ieşire din crize, la care chiar el a condus omenirea, „pachetul" Noii Ere. În acesta sunt cuprinse neosatanismul, neoidolatria, ocultismul, spiritismul, vrăjitoria şi falsele religii de orice fel. Fiecare din aceste curente ale noii epoci vrea să-şi atingă scopul prin cărţi şi reviste, prin programe de radio şi televiziune, prin artă şi muzică, prin publicitate, prin jocuri pentru copii etc.
Consecinţele pentru cei care se înfăşoară în plasa diavolului sunt tragice: faliment economic, schimbarea personalităţii, distrugerea sănătăţii fizice şi psihice, pierderea sufletului! Singura cale de mântuire a oamenilor amăgiţi este îndepărtarea la Adevăr şi la Viaţă, adică la Hristos.
Il rugăm fierbinte pe Domnul cel iubitor de oameni să ne întărească pe toţi cu harul Său cel atotputernic, „ca să putem sta împotriva uneltirilor diavolului" (Efeseni 6, 11), care totdeauna, dar îndeosebi în vremurile noastre grele, „umblă ca un leu răcnind, căutând pe cine să înghită" (I Petru 5, 8) ».
(articol preluat din „Demonii şi lucrările lor", o carte tipărită de către editura Cartea Ortodoxă, în anul 2007, cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului).

Daca ai prieteni (adevarati) care te inteleg (si tu la rindul lor )o sa ai o viata infloritoare, eu cred ca nu numai de noi depindem orict de mediatici am fi trebuie satraim si intr-un mediu al nostru, vorba romaineasca degeaba trag eu haitz cind celelat trage cea