Cat de predispusi pot fi oamenii la regresia in varsta? In societatea de astazi, de exemplu, ca un mecanism de aparare impotriva depresiei, anxietatii, emotiilor coplesitoare, traume, stres, etc. Adica sa fii intr-un stadiu mental copilaros in care incerci sa te detensionezi de probleme.

Regresia e o chestie teoretizata de Freud ca un mecanism de aparare al Eului, acest mecanism nu e singurul si se aplica de cele mai multe ori in cazul traumelor majore. O mica depresie nu o sa duca la crearea unei personalitati care sa se ocupe de trauma sau la o rgrsie precum cele pe care le vezi in filme.

Acum, avand in vedere ca incidenta traumelor majore este foarte mica, inceidenta regresiei este si ea extrem de mica deci n-ai de ce sa iti faci griji.

Cei mai predispusi chiar.

Dar sunt predispusi in asa fel (egal) incat ar trebui sa fie. Incat sa fie capabili sa se dezvolte si sa treaca sau nu de anumite probleme, pentru ca viata sa mearga inainte.

Metode sa te detensionezi exista. Exista exact ce iti ofera, tot acest "timp" si viata pentru a putea trece peste ce am scris mai sus,
starea de bine, comunicarea, detasarea de probleme, ignorarea, abandonul pierderea in ganduri, prin :
meditatie, iubire, sex, bautura, droguri si mai multe. A... si nu in ultimul rand, cea mai "rea" si buna dintre toate, speranta.

Există așa ceva. Eu cunosc un caz clar al unui fiu de profesor, băiat fiind, care din cauza faptului că tatăl său, un profesor de română inteligent, diplomat și rezervat în societate, dar în același timp foarte exigent și ursuz, l-a obligat să învețe carte pe pâine, vorba aceea, fiind foarte aspru și critic cu el, acest băiat a avut un regres cam în perioada facultății pe care nici nu a terminat-o. Acel tip are în prezent 45 de ani dar se comportă ca un băiat de 12.