Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Eu cred si sincer ascult rock si death metal dar totusi cred in Dumnezeu. Dumnezeu exista crede-ma, vorbesc cat se poate de serios
. Crede si tu intr-unul Dumnezeu atot stiutor si creator.Si privind viata vesnica eu cred, este o calatorie catre o alta dimensiune
Eu uneori cred,uneori nu... e straniu,dar asa-i! Cind se intimpla ceva frumos,cred in Dumnezeu,cind ceva rau,incep sa ma razgindesc, insa el totusi exista, mama mereu asa imi zice caci putea fi si mai rau. Viata vesnica, nu cred.
Ateu convins. Nu vreau sa ranesc pe nimeni sau sa le jignesc credinta, insa mi se pare stupid ca in societatea in care traim sa mai credem intr-un individ invizibil care traieste in cer. Omul de rand, isi poate explica toate fenomenele si functionarea lucrurilor din jurul lui (electricitatea, eruptiile vulcanice, circuitul apei in natura etc.), nu mai e nevoie ca acum cateva secole, atunci cand fulgera sa cautam raspunsul intr-o divinitate care s-a suparat pe noi. In plus, nu stiu cati dintre crestini au citit biblia de exemplu, eu am citit-o si cate aberatii am putut lecturam si cate crime "din dragoste divina" s-au petrecut, m-am convins. Recomand pentru vizionare scepticilor Zeitgeist, deschide multe minti si aduce argumente solide intamplarilor. Cel putin persoana lui Iisus este un hibrid astrologico-literar ce imbina elemente din toate culturile dinaintea crestinitatii; nici un istoric din cati au trait in acea vreme, in acea zona, nici macar nu mentioneaza despre o asemenea personalitate, iar daca cineva ar fi trait sa faca acele minuni si ar fi mers pe apa, cu siguranta nu ar fi trecut neobservata. Parintii mei sunt crestini convinsi, dar eu aleg sa cred in altceva, in plus crestinii din ziua de azi, asa cum se considera ei, nu traiesc dupa dogmele impuse de religie, iar daca as crede concluzia ar fi simpla, ma duc in iad in orice religie asa ca nu cred nici in viata vesnica. Teoria evolutionista mi se pare mult mai plauzibila. Din nou nu vreau sa ranesc credinte si sentimente.
nu am nici una
Not me. Parerea mea: e doar o poveste.
Ma astept la raspunsuri negative, gen: Cum poti sa crezi ca... 
E destul de controversat subiectul. Da, cred in Dzeu, dar nu sunt genul care sa ma complic foarte tare cu chestia asta. Oricum, legat de religie, sunt foarte multe semne de intrebare, la care nu cred ca este cineva in stare sa dea niste raspunsuri clare, de asta e cam incert subiectul. Viata vesnica nu stiu daca exista, nimeni nu stie ce se intampla dupa moarte. Daca uneori nu stim ce se intampla cu noi nici inainte de moarte, cum ne putem imagina ce se intampla dupa?
Teoretic nu il poti nega pe Dumnezeu,atata timp cat nu poti nega existenta, independenta de constiinta umana.
Deci, sunt deschis oricarei probabilitati.
În Dumnezeu cred destul de mulți. Modelistica privind divinitatea de ordin suprem=Dominus Deus = Dumnezeu este ultra diversă.
Modelul Creștin cu viața veșnică despre care cred că tu vorbești este unul dintre nenumărate alte modele eventual posibile. Numai după ce vei mai studia nepărtinitor, să zic că vei studia încă alte 10 modele de religie, vei începe, să te mai apropii, cât de cât de adevăr.
Citește și : Istoria credintelor si ideilor religioase, carte în trei volume este bună. A apărut de același autor și cel puțin o carte despre yoga. Îți recomand să citești Istoria credințelor și ideilor religioase carte în trei volume de Mircea Eliade și "Filozofia esoterica a Indiei " Autor: CHATTERJI C. J. (Format: 13 x 20 cm Numar de agini: 144), Cărți despre daoism (taoism ), islamism, mozaism, despre cultul bahai, despre creștinism, etc + ce găsești pe Internet despre religii și filozofii teiste și ateiste. Nu am citit „Tratat de istoria religiilor", „De la Zalmoxis la Gengis Khan", „Sacrul si profanul" etc. dar dacă le găsești poți să le citești și pe alea. Au fost traduse în românește: Biblia Hazlia- care parodiază Biblia, dar râzi dacă o citești -, Originile Creștinismului, despre miturile Greciei Antice, despre religia vechilor Egipteni, despre islam, Bhagavad Gita, Coranul, Tao Te Ching,( Dao De Jing, or Daodejing ) etc. Este bine să citești despre toate credințele și despre toate religiile, dar asta nu înseamnă să neglijezi lucruri mai serioase : matematica, fizica, chimia, despre calculatoare, limba engleză etc. În vacanța asta Descarcă gratuit de pe net Open Office și documentația lui, ( în română și în engleză, circa 500 MB ) de pe pagini Open Office.org, cauți cu Google. Instalează softul ( circa 160 MB) și învață să lucrezi cu el. Ai nevoie și de softul Adobe Acrobat Reader sau de altul pentru citit cărți în format electronic. Și pe ăla îl iei gratuit de pe Net. Documentația softurilor din grupa Open Office, o găsești pe Internet. Open Office, este un soft similar cu Office, și poate te descurci mai bine, cu acel soft decât cu Office de la Microsoft, că ăsta are multă documentație gratuită, în română și în engleză. Oricum cu programul Writer scrii frumos la calculator. Vacanță frumoasă, dar nu numai cu religii, ci și cu lucruri ceva mai serioase!
Ce pedeapsa merita puslamalele care se dau credinciosi, dar au ales biserica cu ginduri ascunse?
Cei care (desi religia propovaduieste toleranta si iertarea), urla ca descreieratii si arata cu degetul ateii, ulterior descoperid ca ei insisi sint meschini si fac rau celor din jur din placere?
Cei care se fac popi, chipurile din credinta si din dorinta de a le arata calea dreptatii, milei si tolarantei ateilor, dar ei fura fara scrupule din cutia milei, se tirguiesc ca la piata cind e vorba de botezuri, nunti si inmormintari, sau blesteama si afurisesc pe oricine nu se lasa manimulat de ei?
Cite vieti au fost distruse sau curmate de credinciosi, doar pentru ca nu accepta sa convietuiasca alaturi de oameni care efectiv nu gindesc ca ei?
In realitate, credinta este doar un scut in spatele caruia se ascund, pe de o parte, cei slabi de inger, care asteapta de la o putere supranaturala rezolvarea tuturor problemelor. Si pe de alta parte, criminalii insetati de singe, care in numele credintei considera ca au dreptul sa se dezlantuie ca animalele. Pentru ei, religia este scuza atrocitatilor. Sa amintesc de inchizitie si cruciade?
Iisus Hristos e mentionat de istoricul iudeu Iosephus, de Pliniu cel Tanar, de Talmudul Babilonian ca surse necrestine plus Noul Testament in care autori ca Ioan, Petru, Iacov se pretind martori oculoari ai vietii Lui.
Mie mi se pare rezonabil ce spun unii autori crestini ca Dumnezeu nu e Dumnezeul golurilor, unde sa inghesui ceea ce inca stiinta nu poate explica, ci ca insasi inteligibilitatea lumii cere o explicatie. De ce funcioneaza universul dupa legi matematice, de ce materia nevie asculta de legi, cum e posibila constienta de sine, reflectia materiei ( sub forma umana) asupra ei insasi, de unde vine natura noastra morala?
Prea de copii, daca suntem rai ne ducem in iad si ne bate dracu, si daca suntem buni mergem la "doamne-domane" unde e bine
@ania interesant subiect! Voi incerca sa tratez punctual ce ai mentionat.
"De ce universul functioneaza dupa legi matematice" - foarte important de notat este ca matematica nu e o inventie a omului, ci mai degraba o descoperire. Nu este o simpla conventie care a "adunat" o suita de formule si teoreme si axiome de'a lungul timpului, ci este unica stiinta fundamentala. Universul nu a fost creat a.i. sa functioneze matematic, ci mai degraba matematica ofera o modalitate foarte buna de a explica functionarea universului.
"De ce materia nevie asculta de legi" - universalitatea legilor fizicii nu lasa loc de "alegere" in a fi "ascultate" sau nu. Intr'adevar, universul nostru functioneaza dupa un set bine definit de reguli fundamentale - o intrebare justa ar fi "cine a stabilit acest set de reguli?". Aceasta este o intrebare mult mai mult filosofica decat stiintifica, si ma tem ca nu sunt capabil sa raspund coerent la asa ceva.
"cum e posibila constienta de sine" - In esenta problema se rezuma la faptul ca o "adunatura" de materie(atomi) ajunge sa fie constienta de propria existenta. Este ceva intr-adevar fenomenal si la prima vedere incredibil. Raspunsul rezida in structura acelei materii. Nu materia in sine conteaza, ci modul in care e aranjata. Sutele de milioane de forme de viata sunt alcatuite din aceiasi atomi interschimbabili, dar ceea ce le face unice este structura. Ideea de baza e ca o structura suficient de complexa este mai "capabila" decat o structura simpla. Doar omul si inca cateva animale cu creierele mai mari au atins acest grad al constiintei de sine, celelalte animale inferioare nu. Ar fi o greseala sa consideram aceasta ca un "dar Dumnezeiesc" si nu ca un produs al incredibilei complexitati.
"de unde vine natura noastra morala" - Este foarte bine spus "natura morala", intrucat moralitatea se trage din insasi legile naturale care guverneaza formele de viata. Durerea e rea, apa e buna cand ti-e sete, mangaierea se simte placut, etc. Moralitatea nu este nimic mai mult decat o CONSTIENTIZARE a acestor legi naturale si modularea in consecinta a propriului comportament pentru a-l face mai adecvat societatii, dupa o logica elementara de tipul "pe mine ma doare cand sunt lovit -> nu e bine sa lovesc pe altii"
@ania
"De ce funcioneaza universul dupa legi matematice, de ce materia nevie asculta de legi"
Crezi ca se putea altfel? Gandeste-te putin. Incearca sa-ti imaginezi materia fara sa asculte de legi. Ce obtii? "Nimic". Tot ce este existent trebuie sa aiba o explicatie, trebuie sa raspunda logicii.
@Alfawolf
De acord ca e greu de imaginat o materie care nu asculta de legi. Poate mai important decat de ce materia exista in forma in care exista e de ce exista in sine in loc sa nu existe nimic. Si modul ei de existenta, cu un inceput, in dependenta de timp si spatiu deci nenecesara, contingenta poate indica inspre o cauza.Mie mi se pare rezonabil ce spun cei care sustin ca modul ei de fiintare, o complexitate organizata probabil sugereaza ceva despre natura cauzei ei.
@corasa
Foarte interesante comentariile facute.
Legat de constienta de sine, eu nu prea inteleg in ce sens am putea spune ca o au si unele animale.Nu stiu sa avem dovezi ca ele ar fi interesate de vreun fel de pastrare a experientelor lor, ca s-ar preocupa de ideea ca se intampla ceva sau nu, dupa disparitia lor fizica, ca regreta ceva, ca si-ar bate capul cum functioneaza universul, sau ce drepturi au, doar unii din noi luptam pentru drepturile lor.Mie o formulare de genul : constienta de sine e produsul unei incredible complexitati, nu mi se pare multumitoare. De ce e incredibila? Am citit ca probabilitatea de a se aranja de la sine atomii in asa fel incat sa realizeze AND-ul celei mai simple celule vii replicabile(nevorbind de AND-ul uman) e 1 din 10 la nu mai tin minte ce putere, deci atat de infima incat toate varstele avansate pentru univers sunt de departe insuficiente, adica sansa ca o singura celula replicabila sa apara aleator e practic zero.Rezolvam ceva daca personalizam ceva ( incredibila complexitate) ce sustinem a fi impersonal?
Oare complexitatea creierului uman e suficienta pentru a fi raspunzatoare de distanta uriasa dintre om, si animale? De exemplu Francis Collins, cel ce a condus proiectul ce a dus la prima decriptare a genomului uman, deci bun cunoscator al complexitatii noastre biologice, in cartea lui autobiografica, Limbajul lui Dumnezeu, un om de stiinta aduce dovezi in sprijinul credintei, arata ca el a migrat de la ateism la crestinism ( evolutionist teist in ce priveste multiplicarea formelor de viata) tocmai pentru ca i s-a parut neverosimil ca acel jumatate de crozomom pe care il avem in plus fata de cimpanzei sa fie resposabil de diferenta uriasa dintre o maimuta si omul care a produs stiinta.
Oare putem reduce moralitatea doar la o constintizare a unor legi naturale de tipul "durerea e rea"? Exemplele de legi natural pe care le-ai data mi s-a parut ca se pot extrapola si pentru animale. Daca luam un exemplu cazul lui Giordano Bruno, ceva ii spunea ca a nu spune ceea ce consideri a fi adevarat e mai rau decat cea mai crunta durere.Pentru genul acesta de alegeri morale nu cred ca se pot gasi similitudini in lumea animala si nici ratiuni de supravietuire a specie.
Dna Ema sînte-ți într o confuzie generală, viață după moarte nu există, adică sufletul omului nu merge la cer, iar al doilea lucru, noi nu vom merge niciodată la cer, locul nostru este aici pe pămînt, cerurile sînt a lui Dumnezeu, iar pămîntul l a dat oamenilor spune Biblia, Iar ceea ce a zis Isus apostolilor săi referitor la faptul de a pregătii un loc pentru ei era vorba doar de cei aleși de el din clasa celor 144 000 de regi care vor domnii în cer alături de Cristos, iar noi nu face m parte din acea clasă. Sper că a ți înțeles ceva.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
