In natura noastra trupeasca raul este bine insamantat. Aceasta este din vesnicie lupta altei lumi, mai presus de noi si pe care inca nu o cunoastem. Sunt forte care se lupta peste masura noastra de intelegere. Pentru a face binele ni se cere suficient efort. Cel putin atat de mult cat cel pe care il folosim ca sa premeditam raul. De aici ne putem forma si calitatea noastra de oameni. Ma refer la cei care doresc aceasta calitate si lupta pentru ea. Raul este in noi. Din intregul care suntem, raul poate fi definit ca fiind o carenta a binelui. Cu cat unul din cele doua este mai mare, celalalt nu mai incape. Atat raul cat si binele sunt ca intunericul si lumina. Deocamdata, cum bine stim, lumina inca nu a fost cuprinsa. Eu am o convingere: daca ne-am stradui sa facem binele tot atat de mult pe cat ne straduim sa facem raul, ar fi Raiul pe pamant. Dar in cele mai multe cazuri, suntem prea comozi. Nu exista padure fara uscaturi. Cine constientizeaza asta, nu le culege.
Omenirea...omenirea ne face sa fim rai.asa sunt oamenii, stilul lor caracteristic.
Cred ca nu ar mai trebui sa punem la suflet tot...sa nu bagam in seama toate "specimenele"...
bye-bye :*
In primul rand una din caracteristicile importante ale omului e adaptarea la mediu, deci daca mediul e de asa natura adaptandu-ne vom deveni si noi la fel, cei din jur fiind rai in mod normal (sau anormal) vom deveni la fel.
Pentru a nu deveni rai, cu toate ca natura umana are inclinatii spre acest lucru, ne putem salva prin cultura, religie si constiinta proprie.
Din "omenire" facem si noi parte... Daca fiecare individ ar incerca sa devina mai bun ar fi ok, dar nu numai ca nu vor oamenii sa fie mai buni, dar nici macar nu se vad rai. Nici nu pot crede despre ei ca sunt rai! Si nici nu ii intereseaza asta. Vor doar sa fie primii in toate, sa se razbune, sa urasca, sa jigneasca, etc. si apoi sa sustina ca ei sunt drepti, ca sunt provocati etc! Si atunci?
Poate faptul ca uneori suntem convinsi ca trebuie sa fim primii, adica mai pe sleau, sa luam fata altora. Alteori, credem ca suntem mai buni si deci meritam ceea ce ceilalti nu merita. De fapt intoleranta sub toate formele ei poate contribui hatarator in a caracteriza o persoana ca fiind "rea".
Lacomia, invidia, frustrarea, nemultumirea, discrepanta intre a vrea si a putea.Cum scapam de rautate? Prin autocunoastere, autocontrol, resemnare.
Poi in primul ran devenim rai pentru ca asa sunt oameni, ca sa nu devenim rai ar trebui sa ne purtam frumos cu oameni sa vorbim politicos si sa nu ne enervam.''Sper ca te-am ajutat cu ceva''
Putem să nu fim mai răi doar fiind mai buni. Să gândim înainte să ne urmăm impulsurile. Să ne abţinem să zicem ceva ce nu trebuie. Să nu râdem atunci când nu trebuie, dar să o facem atunci când e nevoie. De multe ori, ca să reuşeşti să fii bun trebuie să te izolezi, să îţi faci un scut împotriva tuturor răutăţilor, de aceea este aşa de uşor să fii rău, doar pentru motivul că toţi cei din jur sunt aşa.
Pervertirea sociala ne face sa fim rai, sa devenim lacomi si necrutatori cu tot ceea ce ne inconjoara.
no name_5407 întreabă:
anonim_4396 întreabă:
Triana întreabă:
AvalohAlyn întreabă: