Da, Universul are un început și este limitat atât de spațiu cât și de timp '' ambele având același început, și nu putem pune ceva ce nu cunoaștem sub semnul infinitului ''.
Universul este în expansiune '' se mărește ''. Aşa a explicat acest fenomen omul de știință Edwin Hubble în 1929:
'' Imaginați-vă un balon pe care sunt lipiți niște nasturi. Pe măsură ce sufli în balon, nasturii se îndepărtează tot mai mult unii de alții, deși sunt lipiți de suprafața balonului.''
Acești nasturi sunt tocmai galaxiile din spațiu. Pe măsură ce spațiul însuși se mărește, toate galaxiile Universului se îndepărtează tot mai mult unele de altele.
Implicația uluitoare a acestui fapt este că, pe măsură ce mergem înapoi în timp, totul era mult mai condensat și adunat. În definitiv, la un moment anume în trecutul finit al Universului, întreg Universul cunoscut de om a fost concentrat într-un punct matematic pe care oamenii de știință îl numesc '' singularitate ''. Cu cât mergi mai departe în trecut, cu atât Universul era mai dens, până când se ajunge la un punct de densitate infinită, din care a început să se dezvolte. Acest eveniment inițial stă sub semnătura Lui Dumnezeu și a ajuns să fie cunoscut de către om sub denumirea de '' Big Bang '', momentul zero. Aici știința se oprește, legile universale nu mai sunt valabile dincolo de momentul zero.
Nu există mai multe Universuri. Deci, ce se poate spune despre aceasta ipoteză?
În primul rand, trebuie spus, ea nu este cu nimic mai științifică sau mai puțin metafizică decât ipoteza referitoare la un '' designer cosmic ''. Aşa cum scria omul de știință și teologul Jhon Polkinghorne:
'' Oamenii încearcă să vorbească despre explicația bazată pe ipoteza,, Universurilor multiple,, în termeni de pseudoștiință. Ideea că ar exista mai multe universuri cu legi și condiții diferite este pură speculație metafizică.''.
Potrivit unui principiu cunoscut ca '' Briciul lui Ockham '', nu este recomandat să înmulțim cauzele mai mult decât este necesar pentru a explica un anumit efect. Însă este mai simplu să postulezi un designer cosmic care să explice existenţa Universului nostru.
Nu exista nici o dovada.deci tot ce zicem acum e doar presupunere!
...totusi am auzit mai demult de o teorie interesanta!
cineva zicea ca universul a luat nastere dintr-un punct unic, si se extinde cu o viteza constanta de vreo 18 miliarde de ani...
el este urias...dar nu este finit! este infinit, fiindca el inca se extinde! *ce este in afara granitelor universului. asta chiar nu stim *
.dar omul asta zicea ca universul daca se extinde la infinit, atunci logic atomii o sa se extinda si ei ...si la un moment dat universul o sa fie prea intins, si atomii se vor dezbina ...se vor intinde si ei la fel ca universul!
atunci lipsa atomilor=lipsa materie=lipsa viata=univers gol...
seamana putin cu pustietatea universului inainte de big-bang ...cine stie, poate totul face parte dintr-un ciclu inca neinteles!
Chestia e ca balonul ala creste in ceva, si nu e vorba despre cum creste acel alon, ci despre acel ceva in care creste.Si in plus nu stim cata energie a fost degajata la bigbang, deci putea sa fie infinita.
Si daca universul e infinit cum poate sa fie in continua expansiune? Doar lucrurile limitate pot sa se mareasca. Daca este infinit, daca universul este tot ce este, unde se mai mareste cand deja este peste tot?
Citeste si teoria multiversului, exact despre asta e vorba, mai multe universuri.
Universul observabil este o sfera cu raza de 46 miliarde de ani lumina. Referitor la tot universul presupune ca nu poate fi mai mic de 78 de miliarde de ani lumina, iar o limita superioara inca nu a fost determinata.
@wales Banuiesc ca prin Universuri paralele te referi la M Theory (aka teoria corzilor elastice), care eu zic ca postuleaza mult mai putine lucruri decat existenta unui designer care este o entitate inteligenta (ceva mai complex decat niste universuri paralele). In plus M theory este un model matematic care in urma unor simulari pe supercompurere sa stabilit ca poate duce la aparitia unui univers care arata ca al nostru. Unde este baza matematica a designerului inteligent? A facut cineva vreo simulare a creearii universului de catre un designer?
Ideea de designer a universului este inconsistenta chiar cu definitia universului care reprezinta totalitatea spatiu-timpului conectat, deci daca designerul a creeat universul insemna ca a interactionat cu el deci face parte din acelasi spatiu-timp cu noi deci si el face parte din univers. Voi creationistii nici macar nu stiti definitia universului si pretinde-ti ca stiti cum a fost creat. Cand stiinta incerca sa determine cum a luat nastere universul pe limba voastra insemna ca incerca sa determine cum a aparut D-zeu. (spatiu-timp conectat inseamna tot ce poate sa interactioneze deci D-zeu ori exista si este undeva unde habar nu are de existenta noastra, ori face parte din univers si asta ar insemna ca sa creeat singur?!?)
E indiferent ce credem noi de aici, atata timp cat el e acolo si asteapta sa fie descoperit. E ca si cum o pasare intr-o colivie ar zice ca nu prea ai pe unde zbura pe afara. Nu ne putem pronunta atata timp cat noi suntem curpinsi, nu cuprinzatori.
Sincer?! Eu cred ca orice are un sfarsit si un inceput, deci nu cred ca e infinit.Adevarul e ca nu prea are sens afirmatia ca a fost un bob si apoi a explodat.Bobul ala de unde a aparut si cum un mic bob prin explozie creaza ditamai universul? Hmmm...asta e parerea mea : universul are limite si nu a aparut in urma unei explozii!