Si acele procese cine le face? Cine le influenteaza si cine le coordoneaza?
E ca si cum ai intreba cine cauzeaza fulgerul sau vulcanii. Intrebarea e un nonsens.
Pai atunci sa nu mai intrebam nimic! Caci toata Viata e ca 'fulgeru' si vulcanu'", nu asa? Sa ne uitam si gata! Restul nu ne priveste. Cred ca asta e autismul! Mirarea la a-ti face vreun gand despre ceva care oricum nu putem intelege! E Genial!
Autismul reprezinta altceva.
Citeste raspunsul meu de mai sus si o sa vezi de ce e un nonsens.
Este o mare confuzie care o gasesc prin dictionare, chiar si la oameni cu diplome!
Eu fac diferenta intre CONSTIENTA sau CONSTIINTA>
Vad ca majoritatea comentatorilor se refera la constienta.Constienta este capacitatea in a aprecia spatiul, timpul, imprejurarea in care te situezi tu ca subiect.
Este 'materiala ' in masura in care daca ai o ruleta in mana, poti masura distanta intre 2 copaci(sa zicem).
Daca vorbim de Constiinta, in acceptul real, discutia este de alta natura(morala, intelectuala, etc.)
Vad ca ai primit raspunsuri in prima varianta, asa ca astept detalii, daca vrei sa prospectezi de-adevaratelea conceptele care sunt pricina de confuzie in popor.
Stiu si eu ca sunt doua cuvinte diferite. Ca sa fii constient trebuie sa ai constiinta.
Eu sunt constienta ca pot spune acum o prostie, insa risc.Constiinta este un produs al activitatii creierului uman, o forma de reflectare psihica a realitatii.Nimic palpabil, dar incontestabil
Este absolut treaba ta ce spui. Depinde cine te asculta! Daca majoritatea este de partea ta, avand in vedere paragrafele 'dreptului omului', si democratia asa cum este inteleasa, tot de majoritatea, nu pot decat sa raman in minoritate, respectand hotararile majoritatii.
Inconstestabilitatea, tot majoritatea uzeaza de ea, ca atare, stiinta a devenit de ceva vreme, observ eu, o optiune democratica.
Asa ca ma retrag in convingerile mele in care constienta, de care faci cazul, in definitia 'majoritatii'. este doar faptul ca nu dormi, in optiunea mea.Un fel de trezeala, asta e constiinta de care aud.
Chiar in definitia majoritatii, un act constient, indiferent de ce fel, se compara cu orice, nu cu constiinta.
O,in ce simplificare si falsificare ciudata traieste omul! Nici macar limbajul, aici precum si in alta parte, nu s-a putut dezbara de grosolania sa, continuand sa glasuiasca de contrarii, acolo unde este vorba doar de gratii si de o anumita finete a nuantelor.
'Finete a nuantelor' unei lumi bolnave, 'protejate'? Bravo! O lume esentialmente majoritar, din pacate autista.Traim in cea mai autista perioada a istoriei omenirii! Eu cred ca trebuie tratati de 'boala' doar cei care nu sunt autisti!
Pai nu e materiala. Si o avem de la nastere. Treptat cu timpul fie ne-o instrim, fie ne-o degradam. De exemplu, prima minciuna cat doare? Este semnalul de alarma care spune ce e rau si ce bine. Psihologia se ocupa cu asta, adica presupun. Eu personal nu o consider in totalitate exacta, ai grija la informatiile alea.
"Si o avem de la nastere."
Fals. Dââââ.
Nu ai vazut pana acum un copil mic, ca sa te prinzi si singur?
Citez:
"Copilul mic nu e conştient de el însuşi ca eu. El nu separặ pe „eu" de restul lumii (...)„
Vezi:
http://psihologconsult.ro/psihologi-copii-galati/
"De exemplu, prima minciuna cat doare?"
=)) =))
Imi dau seama ca e o noutate pentru tine, dar majoritatea copiilor, atunci când se nasc, nu numai ca nu mint, dar nici nu stiu sa vorbeasca. :))
Dar nu ma refer la prunci, cei de 3 ani de exemplu. Cat e prunc nu poate sa spuna mincuiuni. Se pare ca ai o problema tu, si nu ai inteles. Am si spus ca treptat cu cresterea fie se intruieste constiinta, fie se degradeaza. Cred ca poti rade acum de prostia ta acum.
VelaJohnny : "...o avem de la nastere."
Dupa care: "...nu ma refer la prunci"
Se pare ca ai o problema, te contrazici singur. Cred ca poti rade acum de prostia ta.
Problema iti apartine. Da, o avem de la nastere, dar la nastere nu ai judecata. Dar dau un exemplu, daca mama e agitata si parintii se cearta, copilul crezi ca nu va simti asta si va incepe sa planga? Daca toata lumea e fericita, e si el rade. Ceva din interior ii spune treaba asta, si reactioneaza in functie de situatie. Cand creste mare atunci v-a lua decizii care ii vor influenta starea, fie in bine, fie in rau. Ceva din interior ii va spune daca este bine sau nu si ii va influenta starea de spirit. Cand faci ceva grav nu cred ca poti fi vesel, decat atunci cand constiinta iti e foarte degradata si nu mai reactioneaza in vreun fel cand vezi suferinta in jur. Te-ai lamurit istetule? Legat de prostie, cred ca ti-am dovedit destul. Ce iti spune constiinta acum?
Si cred ca tu confunzi constiinta de sine cu simtul constiintei (daca asa se numeste) legat de citatul ala „"Copilul mic nu e conştient de el însuşi ca eu. El nu separặ pe „eu" de restul lumii (...)„
Posibil sa ne fi referit amandoi la doua lucruri diferite. In fine, nu te grabi sa tragi concluzia fara sa cunosti bine situatia. Normal ca sunt de acord ca pruncii nu au constiinta de sine, asta cu timpul se instruieste, dau din nou un exemplu, daca ar avea constiinta de sine la nastere i-ar fi rusine sa fie gol in fara oamenilor. Insa cu timpul apare constiinta de sine fiind instruita constiinta constiină , luand in instinct ca este rusinos sa fi dezbracat, deoarece toti sunt imbracati, si plus sfaturile parintilor care spun ca nu e frumos. Daca toata lumea ar fi dezbracata nu ar fi nici o problema, astfel ca nici constiinta nu ar fi instruita in felul asta sa reactioneze.
Constiinta nu tine de lucrurile materiale, nu se banuieste nimic, probabil inca se mai fac studii, daca vrei sa ai mai multe detalii poti citi conceptiile lui Sigmund Freud.