Ce este mintea? Este ea ceva material sau imaterial? Dupa cum stim, materia ocupa un spatiu si are o greutate. Mintea nu ocupa nici spatiu, si nici nu poate fi cantarita; nu poate fi nici vazuta sau atinsa. Ar putea fi vorba de o substanta separata de restul corpului? Unii spun ca da, aducand ca argument si cazul telepatiei, prin care o persoana poate sa stie anumite lucruri despre gandurile si sentimentele alteia, fara ajutorul simturilor (auz, vaz...). Pe de alta parte, avem motive sa credem ca mintea nu este independenta de corp. Ea se dezvolta, la fel ca si muschii, prin exercitiu. Iar o boala, un drog sau o lovitura la cap pot tulbura serios mintea oricui. Mai observam si faptul ca mintea oamenilor foarte batrani cedeaza.
Dar cum ar fi daca am explica orice lucru pe care il face un individ, numai in termeni materiali, fara sa mai folosim ideea de minte? Sa consideram ca doar miscarile si procesele care au loc in creier si in sistemul nervos central sunt responsabile de starile noastre psihice sau mentale? Cu alte cuvinte, persoana care tocmai a scris ceva mai sus despre "minte" si "constiinta" nu este altceva decat un animal dirijat de experiente si obiceiuri. Acest animal si-a construit anumite asocieri in sistemul lui nervos, ca sa dea intelesuri specifice unor situatii specifice.
Pentru care varianta optati voi?

Sunt adept al ideii ca orice credinta, orice gand, orice dorinta, in fine, orice manifestare a gandirii omenesti, poate fi explicata numai din punct de vedere chimic si fizic.
Si de ce nu ar fi asa? De ce nu ar fi asa? Experienta ne-a invatat ca nu exista nici-un "abur al masinariei", ceva ce nu poate fi explicat doar prin simpla invartire a rotitelor, ci doar lucruri pe care nu le intelegem inca suficient de bine.
Exista interactiuni simple si interactiuni complexe, iar alea complexe sunt rezultatul celor simple.

Mintea este capacitatea creierului de a judeca lucrurile. Medicina poate explica -atât cat a descoperit - functionarea impulsurilor electrice din creier. Dar nu stiu daca pe pamantul acesta se poate ajunge la cunoasterea deplina a omului creat de Dumnezeu si după chipul Său.

Salut,

E mult de discutat aici si inca nu este foarte clara situatia. Oricum, exista in psihologie mai multe concepte. Gen: eul, supra-eul, etc.

Pentru a ma plia la ceea ce spui tu, personal, consider ca:

1. Mintea este doar o parte rationala a constiintei. Iar mintea, prin inteligenta se bazeaza pe experientele anterioare.

2. Constiinta se bazeaza pe creatia lucrurilor necreate anterior(mintea ca sa creeze se bazeaza pe ceea ce stie, face un mic "xerox" si adapteaza un pic). Constiinta face ceva cu totul nou. Considera o opera de arta originala. Acela este produsul constiintei.

3. Constiinta are si alte parti, gen sentimente, etc.

Repet insa, aceasta este parerea mea in functie de datele pe care le dai tu, incercand sa folosesc limbajul tau.

Mai tarziu daca o sa studiezi o sa vezi ca situatia e mult mai complicata.

Nu stiu sigur dar cred ca mintea este o suma de conexiuni neuronale. Eu am o nelamurire : ce anume este constiinta si de ce este ea determinata? Adica ideea de "eu ". Cum si de ce a aparut asta? Omul ar putea supravietui fara a se identifica cu el insusi,gandeste-te ca dormi si dintr-o data creierul se trezeste iar tu incepi in mod mecanic sa te hranesti si sa iti faci treburile zilnice,doar ca nu esti constient,ca si cum dormi dar nu visezi nimic. Poate am scris aberatii,incerc sa imi imaginez cum ar fi daca am actiona toti mecanic ca un computer care habar n-are ca el exista desi este inteligent. Am deviat putin de la tema intrebarii. Mintea nu este,fara indoiala, separata de corp, problema e daca suntem mintea noastra, sau mintea e doar un ecran pe care noi (sinele constient ) observam, intelegem si interactionam cu lumea.

Pentru a doua, deoarece mintea este functia materiei superioare, oranizate complex, conditionata istoric si social, iar mintea are functia de a permite adaptarea la mediu.

Mintea este produsul creierului (mai specific impulsurilor electrice din creier). Deci mintea nu poate fi separata de corp.
Gandeste-te la un calculator daca distrugi hard-disk-ul calculatorul nu mai functioneaza.
Si din punct de vedere al fizicii mintea are o greutate si poate fi masurata, ea fiind impulsurile electrice emise de creier. Curentul electric reprezinta tranferul de electroni, electronii au masa => Mintea (fiind formata din electroni) are masa.
In ziua de azi orice poate fi explicat fara a recurge la prostii mistice.

Mintea e informatie, impulsuri. Nu se poate maura in grautate sau mai stou eu ce ci are doar valori.

Telepatia nu exista, atata iti zic

Eu văd relația creier-minte ca relația hardware-software. Fără software, un calculator e inutil, ca și corpul uman fără minte, de altfel. Totuși, mintea nu poate exista fără corp, la fel cum software-ul nu poate exista fără hardware.

Mintea și software-ul sunt doar informație, sub formă de impulsuri electrice. În calculator informația e binară (0 și 1), în mintea umană nu cred că se știe încă, dar am o bănuială că e digitală oricum.

Termenul de minte se refera la intelect, la capacitatea de a gandi. "Creierul" este un termen utilizat in medicina (operatie pe creier, nu pe minte!)
Deducem ca mintea este data de insusirile pe care le poseda creierul.

Sabin89, ma bucur pentru interesul tau in privinta acestui subiect.
Te citez:
"Capacitatea de a gandi...
Dar
ce e aia capacitate? Insusirile
pe care le poseda creierul...
Ce e aia insusire?"
Capacitate de gandire=posibilitatea crearii unor conexiuni logice, menite sa ne coordoneze gandurile intr-un mod particular.
Mintea este data de insusirile posedate de creier, practic, ea fiind compusa insusi din ganduri sub diverse forme si o putem reduce la definitia de idee/cuget.