Prima dată când am întâlnit cuvântul "Providenţă" a fost în cărţile lui Jules Verne, de aceea am presupus că citeşti ceva scris de el, eroii lui invocă des ajutorul divinităţii...deci nicio legătură cu SF-ul, doar că în cărţile scrise de autori români n-am prea întâlnit acest cuvânt, se foloseşte mai des "pronia cerească" ori Dumnezeu.
Interventia divina. Cand omul nu mai poate, intervine Dumnezeu. De fapt, la om este vointa si atat. Puterea ne vine intotdeauna de la Dumnezeu.
Providenta este o denumire mai sofisticata pentru Dumnezeu a celor care nu sunt deschisi sa sondeze posibilitatea unei relatii cu El ca persoana din teama da a nu li se cere sa renunte la o placere curenta dar pentru care macar vag constiinta ii condamna; dar intuiesc pe undeva ca lumea are un sens, ca parca cineva are intentii precise cu viata lor, ca uneori prea se potrivesc lucrurile...
Am citi Jules Verne aqualuna...sa inteleg ca te gandesti la providenta divina ca la o povestire SF? Atunci, daca cineva crede in providenta, viata lui este de domeniul SF-ului?
Draga Sensei BRO...de obicei providenta este atibutul divinitatii, dar mai poate fi si o persoana sau o imprejurare care contribuie la salvarea sau fericirea cuiva, deci nu vad de ce ar fi pleonasm asocierea acestor cuvinte, la fel cum a asociat aqualuna pronie cu ceresca.
Providenta inseamna si preveedere sau prudenta. Memoria noastra isi poate aminti o INLANTUIRE de cauze.
Primul gand este legat de al doilea prin asociatie, nu vine arbitrar.
Treaba este ca daca noi in trecut am invatat o lectie, in prezent o putem aminti. Atunci putem sa avem ganduri ghidate.
Kornel, mi se pare interesant cum interpretezi raspunsul lui aqualuna. Ea ti-a spus ce inseamna Providenta, adica Divinitate, sau Dumnezeire. Trimiterea la Jules Verne voia altceva, nu avea legatura cu SF-ul. Si Providenta Divina este gresit formulat, avind in vedere ca inseamna acelasi lucru se numeste de fapt pleonasm.
(În concepțiile religioase) Înțelepciune supremă a divinității în conducerea lumii. Divinitatea, dumnezeirea, Dumnezeu. Grijă, milă, îndurare ca atribute ale divinității. Persoană sau împrejurare miraculoasă care contribuie la salvarea sau la fericirea cuiva.
alexalex_4604 întreabă:
LisaJulie întreabă: