Ce este știința și ce nu? Care este scopul științei? Ce este o teorie științifică? Care sunt principiile metodei științifică?

Toate acestea sunt întrebări la care răspunde filosofia, iar nu știința?
Practictic filosofia definește știința. Filosofia științei.

Din moment ce Dumnezeu este argumentul multor idei filosofice, ce garanție avem ca Dumnezeu sau alte idei absurde nu își vor face apariția și în definirea științei? Pana la urma vorbim de filosofie.

Şahul este o ştiinţă, clar. Nu ştiu însă dacă Bobby Fisher poate fi numit om de ştiinţă. Încurcate sunt căile... ştiinţei.

Cred că singurul mod în care filosofia poate fi folositoare științei este metoda cu a ei problematică „ce întrebări să ne punem?", „ce obiective putem să atingem?". Filosofia poate implica introducerea unor premise care nu au nicio treabă cu știința, dar poate implica și problematica „cum să gândim?" - să prezinte diferite mecanisme ale gândirii. Filosofia nu poate implica afirmații a posteriori. Știința implică așa ceva prin dovezi empirice. Dacă afirmațiile a priori pot nega în orice fel orice tip de dovadă empirică, atunci ele nu ar trebui să existe în filosofia științei.
Faptul că Dumnezeu există și a creat Universul este o informație a priori care ar putea fi negată prin posibilitatea cunoașterii ulterioare a Universului care să fie susținută de dovezi. Asta nu cred că se poate numi filosofie a științei. De aia cred că e mai mult vorba de metode, cum e metoda științifică. Sunt destui oameni de știință cărora nici nu le pasă de filosofia științelor. Nu e ca și cum comunitatea științifică ar accepta orice aberație. Dacă filosofii pot implica mecanisme eficiente, raționale ale gândirii, nu strică nimănui să le considere ca pe un ghid. Dar nu cred că știința are vreo obligație față de dezbaterile interminabile din cadrul filosofiei științei. Detalii nu știu despre ce se dezbate în cadrul ei, despre principiile ei, despre teoriile ei. Aici e nevoie de explicația unui om de știință bine format care a studiat și așa ceva. Deși dacă îl credem pe Richard Feynman „filosofia științei este la fel de utilă oamenilor de știință, precum ornitologia păsărilor". Alții ca Einstein o consideră oarecum utilă. Cred că e util să privim și să ne gândim la problemele filosofice în general. Ne pot întări mecanismul prin care realizăm raționamente.

Suna ca si cum stiinta este o ideologie. Nu o religie, ci o ideologie. Oamenii incep sa creada in stiinta si nu au cum altfel, nu au cum sa analizeze totul in viata asta.
Intr-un mic experiment oamenii au fost intrebati daca stiu cum functioneaza un fermoar. Multi au spus ca da, apoi au fost pusi sa ofere cateva detalii. Cum crezi ca s-au descurcat? Nu prea bine. Multi nu stiau sa explice cum functioneaza un mecanism oarecum banal. In viata prejudecatile si credinta ne ofera o scurtatura, dar unii le folosesc prea des.
Recunosc ca nu stiu sa raspund la toate acele intrebari fara sa apelez la dex, unele notiuni imi par de la sine intelese.

Știința nu este modul în care o ființă gânditoare încearcă să înțeleagă realitatea?
Dar dacă este așa, pe tine te deranjeaza că și religia încearcă să facă asta, deci e știință.
Filosofie curată