Întotdeauna am asociat ideea de război mondial cu unul nuclear, însă mi-am dat seama că un război biologic ar fi mult mai probabil, având avantajul de a putea fi mascat sub aparențele unor circumstanțe naturale (gen liliacul din Wuhan).
Ținând cont de avansul tehnologiei editării genetice, nu este exclus să existe deja niște tulpini virale capabile să ucidă selectiv anumite populații.
Din ce vedem, omenirea se pare că a intrat într-o spirală autodistructiva și nu prea văd cum ar putea să mai iasă.
Se tot vorbește de evoluție, iar săgeata acesteie este îndreptată în sus, de la inferior la superior. Bacteria aia primordială nu s-a complăcut în starea de anonimat și a pornit pe lungul drum al evoluției, pe care a ajuns la cimpanzeu. Și nu se știe dacă a ajuns la capătul drumului. Te-ai întrebat vreodată de ce nu s-a înregistrat o evoluție și pe plan moral? Dacă natura are în ea o lege ascunsă de a evolua de la inferior la superior, ar trebui să se vadă asta și pe plan moral. Dacă am ajuns să fim nevoiți să concepem arme de distrugere în masă, e clar că nu am urcat pe plan moral, ci ne-am degradat. Și semnele arată că vom continua să ne degradăm. Ar trebui să ne străduim să găsim răspuns la întrebarea "de ce nu evoluăm pe plan moral?". Pentru că un răspuns trebuie să exixte.
Ai răspuns chiar tu la întrebare, avem de a face cu o degradare, nu cu evoluție.
Sau putem spune măcar că istoria se desfășoară în cicluri: de la sfârșitul evului mediu am avut Renașterea, care și-a propus să ridice omul în prim plan apoi am avut ororile Războiului de 30 de ani.
Am avut Iluminismul, care și-a propus să ridice rațiunea în prim plan, apoi am avut Revoluția Franceză, Marea Teroare și războaiele napoleoniene.
Am avut cea de-a doua revoluție industrială și marile descoperiri științifice, apoi am avut războaiele mondiale.
Am avut globalismul, toleranța și incluziunea, acum...
În fiecare etapă de pace părea de neimaginat ca omenirea să se mai întoarcă vreodată la barbariile din trecut.