Ce impinge omul spre lacomie?
P. P. http://www.youtube.com/watch?v=Ktbj-WpzgvQ&feature=relat ed

Foamea. Foamea de a avea cat mai mult, dar si egoismul acela cu care ne-am nascut.Nu conteaza ce avem, ce au ceilalti, daca ai nevoie de asta.Conteaza sa ai cat mai mult.Se merge pe gandirea: cu cat mai mult cu atat mai bine.

Egoismul, care este inerent caracterului.

Eu nu cred în nativitatea defectelor umane. Natura umană nu implică lăcomie, ură, egoism, egocentrism, ci dimpotrivă. Ceea ce-i transformă pe oameni în rău este tocmai educaţia socială (şi uneori cea părintească) la care sunt supuşi încă din stadiul intrauterin. Există studii în acest sens care certifică (atât cât permite ştiinţa actuală) cele spuse de mine mai sus. De exemplu, am văzut un studiu scris de Lise Eliot ("Pink Brain, Blue Brain", 2009), cercetătoare la Şcoala de Medicină din cadrul Universităţii Rosalind Franklin, conform căruia diferenţele bio-psihologice dintre creierul femeii şi cel al bărbatului sunt doar de natură socio-culturală. La fel, doctorul Eric Kandel, câştigător al premiului Nobel (neurologie), a emis şi demonstrat această ipoteză, folosind similitudini din mediul animal. Aşadar, nici măcar diferenţele dintre bărbat şi femeie, la nivel neurologic, nu sunt atât de mari (putând fiind chiar inexistente). Mediul în care trăim ne modelează, familia şi societatea ne formează, pe unii empatici, umani, iar pe alţii antisociali. La fel consider că se întâmplă şi cu lăcomia. Factorul social este cel hotărâtor. Bănuiesc că anumite lipsuri din copilărie, anumite constrângeri (deci frustrări) îi fac pe unii oameni să fie lacomi. Altă explicaţie nu găsesc.

Lipsa sigurantei de sine te face sa fii lacom, esti constient de limitari si de aceea iti traiesti viata cu gandul ca vei ramane in urma.

Din ce am vazut pe la cunostintele mele, pe care de altfel, le-am intrebat pe fata de ce sunt lacome si avide de bani, am dedus ca asta se intampla, in majoritatea cazurilor, fie din prea multa mandrie ("Ce eu sunt prost, nu pot sa am cat are ala?" ), fie din pricina frustrarilor financiare anterioare.

Singura problema sunt banii.atat restul sunt nimicuri.

Sintem strabatuti de o anumita energie care ne impinge si se consuma pe anumite cai care si cum pe care cale a apucat-o. Unii o consuma pe calea dragostei.Altii in cunoastere iar altii, asa cum ai spus, pe agoniseala.

Pai uite ce spunea martoaga de rosinanta; nu e bogat cel ce are mult, ci acela care se multumeste de cat mai putin.cine da dreapta masura?

Pentru ca se iubesc pe sine,oamenii au grija de ei,dar nu are grija de altcineva,scopul este numai ca lui sai convina, pentru ca vrea sa aiba mai mult decit are, ce fel de fiinte suntem noi oamenii? de ce vine miindria de sine? vrem sa luam lucrurile ce sunt mai frumoase de la straini...de ce? daca ne staruim, putem face lumea aceasta mai buna si iubitoare.Iti povestesc o povestire:era odata un om din israel,care s-a dus intr-un oras mai indepartat,insa pe drum hotii lau batut si iau luat banii.A trecut un om gras,si cind a vazut pe acel om,a fugit repede,ocolindul,apoi un preot,care se grabea si tot ocolind omul,apoi a venit un samaritean,urit de toti,insa acela era bun la suflet,a luat omul cel ranit si a avut grija de el,s-a dus la un fel de camin, si acolo se vindeca, samariteanul a platit pentru mincare si pentru tot.Deci nu trebuie sa fim lacomi,mindri si sa lasam pe altcneva sa moara,acei doi oameni erau in sensul acesta,ca erau egoisti si nepasatori, ca sa nusi murdareasca miinile, sa nu se atinga.asa ca trebuie sa ne ajutam unul pe altul, fie strain sau apropriat, sa nu ne gindim la cuvintul "eu" ci "ei si tu".



Pace!

Imagineaza-ti ca un copil creste singur, izolat pe o insula, nu vede niciodata oameni.
eu cred ca va dori sa stranga cat mai mult...de ex. va gusta dintr-un anumit fruct, ii va plăcea gustul si va dori sa aiba cat mai multe astfel de fructe, numai pentru el.
vreau sa zic ca ne nastem lacomi, egoisti... societatea te face sa devii din ce in ce mai lacom

Iubirea(gresita) de lucrurile materiale si nu de acelea spirituale cum ar trebui.