As adăuga si eu: un anumit simţ al măsurii si armoniei, o facultate a echilibrului si înţelegere umană, tact si pătrundere intuitivă, calităţi ce par să ţină de acel "esprit de finesse" de care vorbea Pascal.
Bunul simț ne spune că Pământul e plat și imobil; știința ne spune că e rotund și se rotește — trageți singuri concluzia.
Ştiu că poţi da si răspunsuri mai bune.
Are două definiți:
Prima face referire la etică, la maniere.
A doua la realitatea la așa numitul "comon sens" ceva ce evidențiat, crezut și știut de toate lumea, un fapt general valabil, precum gravitația de exemplu.
Abilitatea de a te integra in grupuri si de a te face placut de catre ceilalti in limitele unor conduite morale.
Sa ne purtam frumos, sa discutam despre ce trebuie, sa fim buni, sa nu vorbim prostii, sa avem cât de cât o cultura și sa ne integram în societate fără a capătă titlul de om-problema.
Yee(Salut)! Simtul de a fi bun.
Glumesc, de fapt tine de educatie, respect si bunatate. Ca atunci cand iti spune un om batran caruia nu i-ai dat buna ziua ca nu ai bun simt.