TU esti ateu sau crestin?
...indiferent. ascunzundu-ti identitatea.tot las esti!
Adevaratii atei sunt mai greu de gasit.Sunt ateu zic eu.Imi doresc o lume mai buna in absenta religiei.Pana atunci suntem liberi sa simtim asa cum am fost educati, sau sa ne reeducam in timp si sa ne cultivam.Va doresc sa cercetati si sa cautati raspunsuri personale la tot ce va starneste curiozitatea.
Si eu sunt credinicioasa, dar niciodata nu m-am bagat in credintele oamenilor si nu am nici o parere despre atei. Parerile mele tin de alte criterii.
Iarta-l Doamne ca nu stie ce spune.
Dumnezeu ne-a creat pe toti si cel mai mare dar pe care ni l-a dat este libertatea de a alege pe ce drum sa mergem. Asa ca esti liber sa-ti alegi calea, Dumnezeu nu te opreste sa doresti sa crezi in El sau sa nu crezi in nimic.
Oricum daca Dumnezeu nu exista si tu crezi in El, nu pierzi nimic (nu ti se cere nici macar un graunte din munca ta pentru aceasta), dar daca El exista si tu nu crezi in El, atunci ai pierdut totul.
Am o parere la fel de buna cum am si despre crestini, avem libertatea de a alege daca credem sau nu in dumnezeu... daca ei nu cred in dumnezeu... este problema lor
Nu vad ce ar fi rau in asta? Esti ateu, foarte bine...nu esti iarasi bine.Nu trebuie sa te influenteze nimeni, este hotararea ta, ori ''crede si nu cerceta'' ori esti ateu.Aceasta decizie iti apartine si tine de ''sentimentele''tale fata de crestinism si de Dzeu.Fiecare este liber sa creada in ce doreste, sau sa nu creada in nimic.Parerea mea este obiectiva...nu vreau sa te influentez.Alege ce simti ca este mai bine! O intrebare foarte buna!
Ateismul este un concept care se referă la opinia despre existenţa divinităţii. În timp ce teismul se defineşte prin afirmarea acestei existenţe, ateismul reprezintă fie absenţa credinţei în existenţa divinităţii, fie negarea acestei existenţe. Absenţa credinţei intr-unul sau mai mulţi zei rămâne principala definiţie a ateismului, nefiind necesară negarea unei existenţe care nu a fost dovedită.
Voi incepe cu o confesiune: ca persoana sunt crestin-ortodoxa prin botez, credinta, casatorie si practici religioase. Merg la biserica si am duhovnic. Asa am fost educata, asa simt. Mai cred ca umanismul si drepturile omului sunt si produsul secularizat al valorilor crestine originare: Iisus ca Dumnezeu inomenit si, deopotriva, Om indumnezeit face posibila sfintirea umanitatii. Pe aceasta cale, umanitatea din persoana fiecaruia este sfanta, vointa fiecarui om este libera, fiecare om are drepturi egale cu ale celorlalti in virtutea faptului ca este om. Fara liber arbitru nu exista moralitate.
Asa ca dupa parerea mea fiecare e liber sa faca ce vrea.
Atei sunt ce-i ce sfideaza totul. ei cred ca spun "ce nu vad nu cred" noi spune-m "Doamne miluiestene pe noi"
Nu suntem noi in masura sa judecam pe nimeni doar Dumnezeu o va face cand va veni momentul, pana atunci fiecare crede in ce vrea si cum vrea.
Un singur Domn, o singura credinta, un singur botez...ateu. nu e greu de loc sa stii ce e in mintea unui ateu, pana la urma si el crede in ceva pur si simplu crede ca nu crede in nimic sau nimeni dar cu siguranta in ''camaruta'' lui lupta nu e aceea de a ramane ateu ci aceea de a intelege fericirea de pe chipul unui om care il are pe D zeu. putem sa credem ca ei nu cred in nimic ca vin de nicaieri si ca se indreapta spre nicaieri dar numai ei si D zeu pot stii ce e in sufletul lor. oricum una peste alta noi nu ne zice ca suntem atei dar de multe ori ne purtam ca unii...fiecare dintre noi e pus sa aleaga in fiecare zi ce credem, in cine credem dar mai mult de atat ce ii lasam pe alti sa creada despre noi...afisam o fata de crestini de 2000 de ani si de fapt suntem niste atei prin viata care o traim.sau ne declaram atei si lupta cu noi insine continua...
Fiecare cu credinta lui, daca tu esti ateu sunt sigur ca ai motivele si principiile tale!
E BINE SA NU NU AVEM GRIJA ALTORA. SA E VEDEM FIECARE DE ALE NOASTRE. NOI NU SUNTEM IN MASURA SA JUDECAM LUCRURI ATAT DE MARI. EXISTA UN JUDECATOR.
Sunt o credincioasa in Dumnezeu si martor imi e ca m-a ajutat la greu! Insa ateii probabil ca au o teama de a se increde in ceva sau cineva, fara dovezi palpabile. Eu cred ca ei stiu ca exista cineva acolo sus, insa nu vor sa recunoasca.
Mai copii, cea mai simpla cale de a pune la punct lucrurile e de a spune : asa a vrut Dumnezeu! Hai sa fim seriosi! Cred ca stim cu totii ca una din cele mai mari probleme e aceea a responsabilitatii, a asumarii raspunderii. Stiti cat de putini oameni au cu adevarat aceasta calitate? Foarte putini. Restul zic ca asa a dat dumnezeu. Am avut eu o experienta interesanta cu asa ceva. Cica era un trib african care isi petrecea dupa-ameizele intr-o pestera. Toti ascultau de seful de trib.Pana intr-o zi cand locul i-a fost luat de o piatra care a cazut de pe un perete si l-a omorat. De atunci, piatra a devenit seful tribului. de aici si pana la ideea e Dumnezeu hu a fost mult drum. De altfel, e mai simplu sa spun ca intr-o piatra e un spirit decat ca aceasta cadere a pietrei a fost rezultatul unor elemente de fizica (nu oricine se pricepe la asta). Extrapolati asta la nivel macro si o sa aveti niste raspunsuroi. In plus, am mai invatat ceva. Oamenii care nu inceteaza sa-si puna intrebari sunt oameni limitati, care nu traiesc. Prefer sa imi dezvolt toate laturile personalitatii fara niciun ajutor "divin", e mai greu, dar mai frumos. In rest, o sa aiba grija dumnezeu de toate, nu?
Ateii si majoritatea oamenilor de stiinta sunt incapatanati sa creada ca exista o forta superioara omului, ei cred ca ei sunt cei mai tari si totul se poate dovedi prin formule, dar la baza Universului sta o putere superiora, o inteligenta mai presus de orice, totul este perfect in Univers. Iarta-i Doamne ca nu stiu ce fac!
Ateismul? Omare problema a zilelor noastre. Este cultivat pentru ca omul sa-si uite radacinile existentei sale, sa-si uite menirea, sa se raporteze doar la aceasta existenta. Revin cu un citat al lui Pascal: "Daca eu cred si Dumnezeu nu exista nu am pierdut nimic... dar daca nu cred si El exista, am pierdut TOTUL". Reflectati si voi.
Lupta aceasta intre stiinta si religie va dura mult timp. Tot timpul religia se va pune in calea progresul tehnoloogic. La un moment dat toti ne indoim de Dumnezeu, mai mult sau mai putin, si incepem sa cercetam dogma crestina. Ei bine, facand aceste cercetari, ne dam seama ca nu totul e exact asa cum spune Biserica si devenim agnostici, nu neaparat atei. "Crede si nu cerceta"... ce sa spun, dragut slogan... dar pana cand?
AvalohAlyn întreabă: