Ce parere aveti despre viziunea lui Nietzsche asupra moralei?

O sa ne-ntilnim Simbata seara, intr-o circiumioara la sosea...

Spre deosebire de altii, am uitat sa pun viersurile cintecului in ghilimele.Ma scuza dar...

Nu stiu exact care e viziunea lui Nietzsche, dar in general nu "achiesez" la viziunea filozofilor clasici asupra moralei... un antic grec (Platon, cred - oricum unul de notorietate mare) era de parere ca intelepciunea e virtutea suprema, si in lumina acestui fapt unui intelept trebuie sa ii fie ingaduit orice, adica orice crima, abuz sau alte derapaje. Cat de moral e asta?
Si Nietzsche, sa fim seriosi. Nihilist, ucigas de zei, sfaramator de dogme, nebun (in cele din urma). Considera morala ca ceva nenatural si inhibator de instincte si presupun ca nu dadea doi bani pe ea.

Filosofia lui Nietzsche gândește reevaluarea filozofiei și artei Greciei din perioada istorică cea mai veche, în defavoarea clasicismului, văzut ca afirmare a viziunii raționale și, în consecință, decadent. Nitzsche identifica în tradiția greacă patru etape: 1) etapa obscură a Titanilor când lumea era indefinită; 2) etapa rațiunii echilibrate și a visării (apolinicul); 3) etapa haosului, a beției, a dezordinei, a băuturilor narcotice (dionysiacul); 4) etapa acordului între apolinic și dionisiac, unde starea de beție este limitată de o rațiune echilibrată. În special tragedia greacă (Eschil, Sofocle) a fost interpretată ca o expresie a impulsului vital care se reîntoarce asupra sa însuși, limitând ordinea și dezordinea, ambele înțelese în termeni radicali, excesivi. Nietzsche critică valorile fundamentale ale societății ultra-raționalizate în care trăia, ajungând la negarea principiilor enciclopediste ce exclud vitalismul existenței.

Conceptul de "voință de putere" joacă un rol central în gândirea lui Nietzsche, în măsura în care acesta este pentru el - în sens metafizic - un instrument pentru înțelegerea lumii: "esența cea mai intimă a existenței este voința de putere". Sper ca te-am ajutat!