Vad un film, ies cu masina la o gagica, ma joc pe PS5, sau merg pe pista de curse sa apas pedala la fund, derapez, adrenalina. Am masina tunata.
Fa-ti o lista cu persoanele cu care te-ai intalni cu placere... la o cafea (sau chiar ma multe).
Suna, pe rand, acele persoane si stabiliti cate o intalnire, la o cafea, unde va convine (la tine, la persoana respectiva sau in loc neutru).
Prioritar, suna acele persoane, cu care nu te-ai intalnit de mai demult si te-ai intalni cu placere!
O idee buna. Doar ca pe lista nu ar fi nimeni. Cei cu care ma mai vedeam au plecat din tara de ceva ani.
In acest caz, scrie-ti lista cunostintelor, care mai sunt.
Sunt oameni şi oameni. Unora chiar le place singurătatea, fără să aibă vreo depresie sau ceva. Am un prieten care e singur de când îl ştiu, şi care spune că nici nu şi-ar dori altceva. Are o grădină care îi ocupă mai tot timpul în sezonul cald. În rest, ascultă muzica preferată, mănâncă ce vrea şi când vrea etc., fără ca cineva să îl sâcâie sau să-l bată la cap.
Din nou, "ignorance is bliss"
Nu sunt niciodata singura,stii?
Intotdeauna suntem doua,eu si cu mine.
Asa ca discutam,radem,ascultam muzica,plangem,vedem filme,adormim cu cartea in mana,gatim mancaruri thailandeze,facem incizii psihologice ale ego-ului,crosetam,facem cate-o baie prelungita,vopsim perdele,inventam scenarii,reparam chiuveta,spalam masina,asezam CD-urile,schimbam mobila in casa,nastem limbaje noi,scriem nuvele,poezii,mangaiem pisicile,alungam motanii straini,cantam ce ne-amintim,zambim vecinului pe fuga,noi suntem ingrozitor de ocupate vreau sa-ti spun si nu reusim niciodata sa fim singure!
Si nici tu nu esti singur,sunteti doi, tu si cu tine!
Voi doi sunteti intr-o faza de inertie, ajunge sa faceti ceva.
Orice, dar chiar sa va placa la amandoi!
Si tie si tie, adica!
Ti-ai creat singura un mediu care sa-ti ofere mereu preocupari. Pentru mine ar fi obositor asa ceva.
Imi place sa fiu singura, sincer.Dar nu reusesc...mediul s-a autocreat ca sa spun asa, dintr-un prea plin sufletesc, ma simt bine cu mine dar rar am sansa sa petrec ceva timp impreuna!
Si eu am fost mult timp la capitolul asta, cei drept absolut nimic nu are sens si daca ar avea ai fii obligat sa îl faci, dar așa ai libertatea de a iți alege sensul, si eu cautam sensul vieți dar daca ar exista nu as mai fii liber, deși da sens absurdului si ocupați timpul si bucurate de fiecare clipa trăita, rasul este cel mai important, viata e ironica
Ceva am patit si eu, cand mama era in Germania si inca nu-si rezolvase problemele ca murise sotul, am stat 2 ani singur fara nimeni din fam langa mine, ca murise si bunica.
Si...desi aveam cei trei prieteni buni cu care ma vedeam f des, aveam un cui negru in suflet ca nu aveam pe nimeni din fam langa mine, nu prea am inteles ce s-a intamplat.
Am socotit ca ma simteam singur. Sunat cumva asa "prietenii vin, se duc la fam lor, la treaba lor, si io..tot singur raman".
Aia de zici tu ca toti de acolo sunt prinsi de nimicuri, se simti foarte bine cu viata lor, nici nu conteaza ca viata iluzorie sau nu, nu conteaza ca se amagesc sau nu, cont ca se simt bine, atat.
In mod normal ar trebui sa ai o relatie sa nu fi singur, sa ai prieteni, in general ca sa nu fi singur ar cam trebui astea avute.
Eu nu prea m-am simtit singur vreodata ca am avut parinti si 3 prieteni f buni cu care ma vedeam des.
Nu stiu ce as face singur dar bine nu mi-ar fi deloc, asta clar.
Cum ar putea sa se simta bine cu asa viata? Parca sufar eu in locul lor, cand ii vad.
E ca si cum ii aud pe toti spunand in cor - "ignorance is bliss", ca in filmul ala.
Pai normal ca nu are cum sa se simta bine cu asa viata, nici n-am zis ca s-ar simti bine. O problema are, ca altfel de la sine nu ajungea singur, avea un rost ca toti ceilalti, familie, etc.
Ia-ţi un câine, pisică ceva. Găseşte-ţi un hobby sau mai multe, poţi lua şi lecţii în sensul ăsta.
Te poți simți singur dar important e sa ramai optimist. Lucrurile se pot schimba, vor veni și zile mai bune. Poți citi, poți sa ți găsești un hobby, o preocupare plăcută. La munca încearcă sa socializezi mai mult, încearcă sa scapi de singurătate
Daca te simti singur nu mai sta in locuri publice ca acolo te simti cel mai singur. Stai acasa si citeste ceva sau ocupa-ti timpul si nu te mai simti singur
Nu mai da ca se poate declanșa tinitis-ul, și de asta chiar nu se poate scăpa da-i te rog puțin mai încet
Am un cățeluș n-am cum sa mă simt singur. Este plin de energie Mai departe mă plimb, ascult muzică. la muncă mai schimb o vorbă cu X cu Y Plus munca în echipă.
Munca si un caine iti risipesc orice nelinisti ai avea despre viata?
Nu chiar complet, dar Mai alungă din stres. Câinele Îl scoti la plimbare, etc și are niste chestii aparte. Munca la fel mai socializezi dacă sunt persoane comunicative, te bucuri ca esti util câstigând si bani. Depinde si de muncă, daca te stresează seful sau inginerul X, Y continuu iar, nu este ok pentru ca pleci acasă uneori alimentat cu nervi sau cu griji.
Dacă stai în casă mai rău faci depresie dacă nu prea ai prieteni.
https://youtu.be/BIHVxynRvDk samoyed
Este fain și lupul German.
https://youtu.be/e-ZWvymLrwI
E frumos cainele ala. Am avut pisic intr-o vreme, dar simteam ca-l privez de libertate, asa ca am renuntat.
Mă bucur că îți plac animalele. I-ati un câine. Mie Samoyed îmi place cel mai mult, apoi pe locul 2 câinele ciobanesc german.
Chiar azi am mers la mall dupa ce am scapat de la mumca la 4 jumate mi-am loat niste adidasi cu toate ca mai am vreo 4 perechi acasa mi-am loat dulciuri foarte multe kitkat mi-am loat sniker musli cu lapte acum ma uit la pro tv ai stau pe TPU si tot asa
Hmm, am simtit si eu acelasi lucru de cateva ori.
Eram intre oameni dar ma simteam deconectat de ei, parca as fi fost invizibil, ei intre ei, cu ale lor iar eu singur, cu ale mele, paralel cu ei.
Norocul meu este ca sunt o persoana optimista si vesela care vede mereu partea plina a paharului si care nu se lasa doborata usor.
Da, stiu, o suna clișeic, dar asa sunt.
Sunt si un tip credincios in Divinitate iar intotdeauna am simtit ca Dumnezeu e cu mine si din cauza asta nu sunt niciodata singur.
Simt prezența Sa divina la tot pasul si stiu ca El nu ma lasa niciodata singur.
Si eu sunt credincios uneori. Doar ca fiecare vede divinitatea in felul lui, fiecare o simte in felul lui sau nu o simte deloc, asa cum mi se intampla mie uneori. Atunci ma simt parasit, singur cu ororile lumii.
Nu sunt cel mai optimist. Am avut parte de multe probleme si ma astept mereu la ce e mai rau
E cam greu sa combați singurătatea dacă in spatele ei se afla o tulburare de personalitate cum e cea schizoida,sau schizotipala,cam orice ai face,ai mereu tendința sa tragi la singurătate, sa te izolezi de societate, te simți jenat între oameni, mai poate fi o depresie, autism, un grad de retard mintal etc,dar în general depresia, anxietatea sociala sau o tulburare în genul în care tocmai am precizat-o se afla în spatele singurătății. Un OM fără probleme psihice /psihiatrice nu prea alege sa stea mereu singur,sa tinda la singurătate,sa evite contactul social, cauta mereu interacțiune sociala. Tu, dacă ai început sa te simți rău de la singurătate, este posibil sa fi depresiv, dar nu e exclus sa suferi de o tulburare de pe personalitate grea, nu mai tu ști ce ți s-a întâmplat in copilărie, și în ce mediu ai cinvietuit.Depresia cronica este foarte greu de tratat, fără sprijin moral din partea familiei sau a prietenilor este imposibil sa vindeci o depresie avansata,mai rămâne în cazul în care stai bine financiar sa apelezi la un psiholog,dacă nu ai bani sa apelezi la un duhovnic, dar este foarte greu de învins o depresie grea, dacă în spatele acestei depresii ai și o tulburare schizoida de exemplu, cu nici un medic psihiatru și psiholog, zei și duhovnici nu o sa o poți combate niciodată, toată viata te poate urmări, toată viata suferi.Este adevărat ca ședințele de psihologie ajuta,dar nu vindeca,niciodată.
Dacă simți mereu s te izolezi trebuie sa cauți un psiholog,sa identifice cauza, asta clar este o eroare de gândire, viata trebuie traita nu gândită. Sensul tu îl dai, stand în zona de confort nu vei reuși niciodată sa afli cine ești, si ce vrei de la viata.Și eu am problema asta de ceva timp,dar eu am depresie, eu știu ce am,o sa merg și la un psiholog.
Sunt multe cai de a te detasa de singurate,te poți angaja, poți sa mergi la un CINEMA sa vizionezi un film bun, sa te apuci de sala,sa îți cauti o iubita,sa te dezvolți personal,sau poți călători, te poate ajuta foarte mult, eu dacă as sta bine cu banii toată ziua as călători nu mai sa nu stau în casa. Poți face multe chestii, dacă ai frecvent aceste stari,singurul vinovat ești tu,te autosabotezi,trebuie lucrat la mentalitate, ai dat peste oameni care te au dezamăgit, e posibil sa te fi lăsat cu un gust amar, cu o mare dezamăgire, decepție, dar nu toți oamenii sunt exact la fel,vei întâlni și persoane ok,si fete care nu vor profita mereu de bunătatea ta. Dacă ai depresie este foarte greu sa treci peste a este stări fără un ajutor de la un specialist, cel puțin, ideal ar fi, măcar ca familia sa îți fie alături, sa te sprijine.
Trebuie sa iesi din zona de confort, altfel vei cădea într-o prăpastie fără fund, suntem ființe sociale, asa am supraviețuit ca specie socializand, asa suntem noi construiți, când nu se întâmplă acest lucru cel mai mult are de suferit sănătatea mentala, apoi restul, începând de la probleme cardiovasculare, respiratorii.
Si eu am patit asa, eram rupt de realitate simteam ca nu e nimeni in jurul meu dar am incercat sa fiu pozitiv si sa ma simt bine
Păi, animalele reduc anxietatea, poți să-ți ei o pisică. Dar când te simti singur e rău să te tolănești în pat, apucă-te de un hobby, pictează, fă ceva ce-ți place, si incearcă să socializezi mai mult.
Păi, animalele reduc anxietatea, poți să-ți ei o pisică. Dar când te simti singur e rău să te tolănești în pat, apucă-te de un hobby, pictează, fă ceva ce-ți place, si incearcă să socializezi mai mult. Sper că te-am ajutat!
Daca ai vreun prieten, amic sau cunostinta, recomand sa ii suni sau sa le dai mesaj sa vezi ce mai fac. In functie de relatie ai cu ei, si parintii ar fi o alternativa. Vorbeste cu ei si intreaba-i sincer si deschis ce mai fac, cum se simt, ce probleme au, e benefic pentru ambele parti. Sau daca simti ca nu poti discuta atat de multe cu ei, macar spune-le ce simti, nu trebuie sa uitam ca intr-o zi toti ajungem sa ne pierdem parintii sau alte persoane dragi si sa regretam ca nu le-am spus ce simteam la timpul potrivit.
Un alt sfat pentru singuratate ar fi sa te apuci de un hobby, cauta si vezi ce iti place si te atrage si incepe sa investesti timp in acel domeniu. Nu te gandi daca poti sa faci bani sau nu din el, nu asta e ideea, ci sa iti faca placere si la final sa ai un sentiment de multumire. Exemple sunt multe si nu are rost sa stau sa le insir aici.
Pe scurt, sentimentul de singuratate e perfect normal. Suntem si vom fi mereu singurii martori ai intregii noastre vieti, suntem singurii care stim ce gandim si ce simtim mereu, asta nu inseamna ca nu exista oameni care tin la noi sau care sa me sustina in viata. Dar per totat, calatorim singuri prin viata.
E ok sa constientizezi din cand in cand acest fapt, dar nu iti consuma resursele si timpul cu asta. Ia-o ca atare si mergi mai departe. Nu are de ce sa te copleseasca sentimentul de singuratate, tine minte ca orice om pe lumea asta trece prin acelasi lucru.