| Dunnamite a întrebat:

Ce se intampla cand forta absoluta intalneste obiectul imobil? (intrebarea este dintr-un film, iar raspunsul meu a fost "nimic"... aproape! astept pareri!)

12 răspunsuri:
| Alphawolf a răspuns:

Nu se pot intalni. Sunt in contradictie. Forta absoluta este desemnata cu puterea de a misca orice, iar obiectul imobil are proprietatea de a nu putea fi miscat, deci nu se poate, este un nonsens. Forta absoluta si obiectul imobil nu pot coexista.

| Leocerba a răspuns:

Mi s-a-ntamplat, mi s-a-ntamplat deci stiu!
Poate am vazut filmul, poate nu, dar am propriul raspuns:
Cand forta absoluta(posibil eusmug ) intalneste obiectul imobil(posibil un bolovansad ), fac ce stiu mai bine: interactioneaza pana la a impinge realitatea catre un univers paralel.In care se vor dezvolta, in continuare, pana la ultima picatura de energie.
E drept ca am vazut multe desene animate la viata mea,deci raspunsul e unul abscons.
Cine-mi da stupid, n-a vazut desenele care trebuie, daaaaaaaa?

| georgesur a răspuns:

@MrSmith,spui niste enormitati "Insirind cuvinte goale ce din coada au sa sune".
Daca ai cunoaste definitia fortei(derivata temporala a impulsului) nu ai afirma:"O forta colosala (nu absoluta) distribuita intr-un spatiu tinzind spre zero, perforeaza matricea spatiu-timp..." pentru ca un rind mai jos sa te contrazici cu "Cind forta va deveni absoluta, iar spatiul zero..."[intrebare:cind e "colosala(nu absoluta)" si cind e "absoluta"? ]
Ca sa emiti o teorie "grea" in fizica trebuie sa meditezi ani de zile, dupa ce esti toba de fizica si matematica; nu merge sa iei la plezneala de pe "Goagal".

Răspuns utilizator avertizat
| Dunnamite explică:

Forta absoluta si obiectul imobil sunt doua concepte abstracte...
ca joc al imaginatiei, pot sa fie si doua particule, doua persoane, + si -, doua idei...
o masina un avion sunt obiecte!
nici nu folosesc subtitrare la filme, inteleg destul de bine engleza!
ras. este simplu... e aproape acelasi lucru cu nimic!

| Dunnamite explică:

Forta absoluta concept abstract... este o forta irezistiliba, nimic nu-i rezista.
obiectul imobil concept abstract... este un obiect fix si de nemiscat, atat de fix incat rezista oricarei forte.

nu are nicio legatura cu muschii... cu sala de forta!

| Dunnamite explică:

@leopardo. tare ca ai zis ca este dintr-un desen animat.asa e! da' ras. tau nu este ras. corect!
doar am zis, ras. este aproape ca "nimic"!

| Dunnamite explică:

@dmess. care este problema ta? de ce imi zici mie ca sunt cretin cand tu in ce scr. te contrazici? ba zici ca nu este un ras., ba ca este unul, abstract chiar! abstrac, neabstract raspunsul este simplu.
dupa cum imi zici ca sa ma duc la scoala nu la biserica, pari unu care abia termina liceul sau, hai treaca de la mine, primul an de fac.
ignoranta ta nu te face superior fata de cei pe care nu-i cunosti. eu nu pot sa zic ca sunt mai inteligent decat tine pentru ca nu te cunosc, da' avand in vedere limbaju tau agresiv pot sa zic ca esti mai frustrat decat mine si mai inchiat la minte! nu-i nimic toata lumea este frustrata in tara asta.
daca ai de zis ceva la intrebarea asta zii, daca nu abtine-te. cat despre scoala chiar am 16 ani de scoala... 4 primar. 4 gen. 4 liceu. 4 fac.
si ca sa te linistesti, uite special pentru tine, nu ma mai duc la biserica, ci ma duc inapoi la scoala. e bine asa? sper sa nu te dezamagesc, pari destul de important in viata mea acum!

| Dunnamite explică:

Se predau unu in fata celeilalte.

| eugem35 a răspuns:

Ce se intelege prin forta absoluta?
descrie forta aceasta
o masin un avion ce este forta absoluta?
dupa cum stie toat lumra filmele nu sunt traduse corect cuvant cu cuvant

| eugem35 a răspuns:


Forta sportiva În funcţie de modul de solicitare forţa este denumită:

1. generală, cand invingerea unei rezistenţe se face pe seama încordării grupelor principale de muşchi;

2. specifică, atunci când învingerea diferitelor tipuri de rezistenţă se face pe baza încordării anumitor grupe de muşchi, tributare unor gesturi motrice selecţionate special. în realitate, forţa nu se manifestă în stare pură, ci în combinaţie cu alte calităţi motrice.

Efectuarea unui act motric precum şi specificul unor ramuri sportive fac ca forţa să se implice în mod diferit, marcând particularităţi distincte.
în această direcţie se evidenţiază trei forme principale de manifestare a forţei:

- forţa maximă (forţa aboslută);

- forţa explozivă (detenta), forţa în regim d
e viteză;

- forţa în regim de rezistenţă.

a. Forţa maximă se distinge prin:

1. forţa maximă statică, ce se manifestă printr-o contracţie a întregului sistem muscular pentru a învinge o rezistenţă care 1 depăşeşte capacitatea. Contracţia muşchiului, în această situaţie, este o contracţie izometrică care se manifestă fără modificarea formei, fără apropierea capetelor muşchilor, dar cu creşterea foarte mare a tensiunii musculare;

2. forţa maximă dinamică se realizează printr-o contracţie maxime în cadrul unui act motric. Ea se manifestă prin învingerea de către muşchi a unei rezistenţe externe, având de a face cu o contracţie izotonică ce face ca muşchiul să se scurteze (se scurtează elementele contractile, iar cele elastice nu-şi modifică lungimea). în cazul mişcărilor de cedare, se produce alungirea forţată a muşchiului, forţa depăşind considerabil (50-80 %) forţa maximă izometrică pe care o poate dezvolta subiectul.

Contracţiile auxotonice (pliometrice) sunt combinaţii de contracţii izometrice şi izotonice şi se realizează prin modificarea ambelor elemente, contractile şi elastice. Contracţiile auxotonice se manifestă foarte diferit în funcţie de solicitările actului motric şi de viteza lui specifică în diferite momente.


b. Detenta (forţa explozivă sau forţa în regim de viteză) este capacitatea unor grupe de muşchi de a dezvolta forţa maximă într-un timp cât mai scurt. Detenta se manifestă diferit la segmentele corpului (un boxer poate avea o foarte bună detentă - forţă explozivă - la membrele superioare şi mai puţin bună la cele inferioare). Se consideră că există o bună relaţie între forţa de contracţie izomeirică şi rapiditatea execuţiei unei mişcări.

Detenta depinde de următorii factori:

- numărul fibrelor musculare care se contractă simultan;

- viteza de contracţie a fibrelor musculare active (mobilizarea rapidă a fosfaţilor din fibrele albe, cât şi din cele roşii);

- capacitatea ele contracţie a fibrelor musculare (grosimea fibrelor secţiunii transversale).


Prin urmare, detenta este determinată de forţa maximă, dar şi de un alt tip de forţă denumită forţă "de demarai (capacitatea de a realiza o forţă maximă chiar la debutul mişcării) având ca efect obţinerea unei mari viteze iniţiale.

Pentru a avea o bună detentă trebuie să acţionăm fie prin mărirea forţei maxime, fie prin creşterea vitezei de contracţie a muşchilor, fie prin îmbinarea celor două (de preferat).

Ultima variantă este cea mai eficientă, completându-se reciproc în funcţie de situaţiile concrete — forţă maximă sau viteză de contracţie.

c. Forţa în regim de rezistenţă reprezintă capacitatea de a depune un efort de forţă timp îndelungat. Această formă de manifestare o întâlnim destul de des în ramurile sportive ciclice, combinate, jocuri sportive, etc. Intensitatea este determinată de procente yin yang forţă din forţa maximă de contracţie şi numărul de repetări sau tempoul şi ritmul de lucru (volumul). O formă particulară este detenta în regim de rezistenţă, calitate foarte importantă în multe ramuri de sport, în care segmentele corpului trebuie să efectueze mişcări explozive timp îndelungat (box, scrimă, patinaj, jocuri sportive — volei, handbal, etc).

Raportul dintre forţă şi greutatea corpului. Se consideră că 1 kg forţă trebuie să corespundă la 1 kg greutate corporală. Forţa absolută se măsoară odată cu creşterea greutăţii corpului, scăzând forţa relativă, deoarece greutatea corpului creşte mai rapid decât forţa musculară. Pentru unele ramuri sportive este necesară mărirea forţei absolute (haltere), pentru altele dimpotrivă, pentru sporturile ce impun deplasarea corpului, alergări, mai importantă este forţa relativă care este egală cu forţa absolută împărţită la greutatea corporală.

| eugem35 a răspuns:


Forta sportiva În funcţie de modul de solicitare forţa este denumită:

1. generală, cand invingerea unei rezistenţe se face pe seama încordării grupelor principale de muşchi;

2. specifică, atunci când învingerea diferitelor tipuri de rezistenţă se face pe baza încordării anumitor grupe de muşchi, tributare unor gesturi motrice selecţionate special. în realitate, forţa nu se manifestă în stare pură, ci în combinaţie cu alte calităţi motrice.

Efectuarea unui act motric precum şi specificul unor ramuri sportive fac ca forţa să se implice în mod diferit, marcând particularităţi distincte.
în această direcţie se evidenţiază trei forme principale de manifestare a forţei:

- forţa maximă (forţa aboslută);

- forţa explozivă (detenta), forţa în regim d
e viteză;

- forţa în regim de rezistenţă.

a. Forţa maximă se distinge prin:

1. forţa maximă statică, ce se manifestă printr-o contracţie a întregului sistem muscular pentru a învinge o rezistenţă care 1 depăşeşte capacitatea. Contracţia muşchiului, în această situaţie, este o contracţie izometrică care se manifestă fără modificarea formei, fără apropierea capetelor muşchilor, dar cu creşterea foarte mare a tensiunii musculare;

2. forţa maximă dinamică se realizează printr-o contracţie maxime în cadrul unui act motric. Ea se manifestă prin învingerea de către muşchi a unei rezistenţe externe, având de a face cu o contracţie izotonică ce face ca muşchiul să se scurteze (se scurtează elementele contractile, iar cele elastice nu-şi modifică lungimea). în cazul mişcărilor de cedare, se produce alungirea forţată a muşchiului, forţa depăşind considerabil (50-80 %) forţa maximă izometrică pe care o poate dezvolta subiectul.

Contracţiile auxotonice (pliometrice) sunt combinaţii de contracţii izometrice şi izotonice şi se realizează prin modificarea ambelor elemente, contractile şi elastice. Contracţiile auxotonice se manifestă foarte diferit în funcţie de solicitările actului motric şi de viteza lui specifică în diferite momente.


b. Detenta (forţa explozivă sau forţa în regim de viteză) este capacitatea unor grupe de muşchi de a dezvolta forţa maximă într-un timp cât mai scurt. Detenta se manifestă diferit la segmentele corpului (un boxer poate avea o foarte bună detentă - forţă explozivă - la membrele superioare şi mai puţin bună la cele inferioare). Se consideră că există o bună relaţie între forţa de contracţie izomeirică şi rapiditatea execuţiei unei mişcări.

Detenta depinde de următorii factori:

- numărul fibrelor musculare care se contractă simultan;

- viteza de contracţie a fibrelor musculare active (mobilizarea rapidă a fosfaţilor din fibrele albe, cât şi din cele roşii);

- capacitatea ele contracţie a fibrelor musculare (grosimea fibrelor secţiunii transversale).


Prin urmare, detenta este determinată de forţa maximă, dar şi de un alt tip de forţă denumită forţă "de demarai (capacitatea de a realiza o forţă maximă chiar la debutul mişcării) având ca efect obţinerea unei mari viteze iniţiale.

Pentru a avea o bună detentă trebuie să acţionăm fie prin mărirea forţei maxime, fie prin creşterea vitezei de contracţie a muşchilor, fie prin îmbinarea celor două (de preferat).

Ultima variantă este cea mai eficientă, completându-se reciproc în funcţie de situaţiile concrete — forţă maximă sau viteză de contracţie.

c. Forţa în regim de rezistenţă reprezintă capacitatea de a depune un efort de forţă timp îndelungat. Această formă de manifestare o întâlnim destul de des în ramurile sportive ciclice, combinate, jocuri sportive, etc. Intensitatea este determinată de procente (%) forţă din forţa maximă de contracţie şi numărul de repetări sau tempoul şi ritmul de lucru (volumul). O formă particulară este detenta în regim de rezistenţă, calitate foarte importantă în multe ramuri de sport, în care segmentele corpului trebuie să efectueze mişcări explozive timp îndelungat (box, scrimă, patinaj, jocuri sportive — volei, handbal, etc).

Raportul dintre forţă şi greutatea corpului. Se consideră că 1 kg forţă trebuie să corespundă la 1 kg greutate corporală. Forţa absolută se măsoară odată cu creşterea greutăţii corpului, scăzând forţa relativă, deoarece greutatea corpului creşte mai rapid decât forţa musculară. Pentru unele ramuri sportive este necesară mărirea forţei absolute (haltere), pentru altele dimpotrivă, pentru sporturile ce impun deplasarea corpului, alergări, mai importantă este forţa relativă care este egală cu forţa absolută împărţită la greutatea corporală.

Read more: http://articole.famouswhy.ro/forta_sportiva/#ixzz1EFWbqXny