Ce viata de student ati avut/ v-ati dori sa aveti? Ce fel de student ati fost in anii de facultate? Aici vreau sa cuprindeti in discursul vostru informatii atat despre viata extrascolara, cat si atitudinea pe care o aveati la cursuri.
Eu voi fi student de la 1 octombrie si sincer imi doresc un anumit echilibru. Ce inseamna asta? Pe de-o parte sa reusesc sa invat si sa ating un anumit standard in dezvoltarea profesionala, dar si sa ma distrez atunci cand trebuie/timpul imi permite. Mi se pare cea mai ok gandire. Dar pana la urma avem filozofii diferite si trebuie impartasite.

Anii de liceu i-am urat, atunci când mi se spunea că ani de liceu sunt cei mai frumoși iar anii de facultate sunt si mai frumoși cadeam pe gânduri, până când am devenit studenta. Am trăit cei mai frumoși ani și am fost si bursieră. Nu trebuie să forțezi lucrurile nu trebuie să te formezi sau sa urmezi un standard, carpe diem. Eu aveam multă activitate la seminarii( ore de aplicații ținute după cursuri- ore în care ti se prezintă teoria) de aceea profesorii și-au format o părere bună despre mine asta contează din prima clipă, cât despre colegi, te împrietenește cu toată lumea dacă esti glumeț si socializez mult cand ai timp și că student vei avea dacă nu te angajez.

Viata mea de studenta, a fost ca dintotdeauna am fost un copil silitor. Nu am fost de nota 5 dar nici de 10, spun adevarul, dintotdeauna am incercat sa m-a incadrez la un anumit nivel. Undeva pe la 7, 8 chiar si 9, mai mult nu voiam, imi spune-am ca e de ajuns, nici parintii nu m-au obligat, desi au fost mai exigenti. Tata murea sa invat matematica, deoarece verisoara mea este profa la aceasta materie si i-ar fi placut sa fiu si eu la randul meu. Insa mie nu imi place. I-am facut si cateva rime ''taticule nu am ce iti face, matematica nu imi place''. Mama voia sa scriu perfect sa nu am nicio greseala gramaticala, desi ma straduiam, niciodata nu am avut un scris uniform.
Tin minte, cand eram in clasa si eu impreuna cu un coleg, am gasit pe o carte ceva amuzant, nu mai tin minte ce dar imi aduc bine aminte ca radeam. Dar proful :'' Ionescu si Moise, la tabla! '' imi batea inimioara ca nu am fost atenta ..si mai sunt multe de povestit doar ca sunt prea obosita sa continui. Am tastat doar esentialul. Aa si inca ceva, imi placea la ora de lb. Engleza cand ne punea sa citim, prima ridicam mana, si imi era ciuda cand nu m-a alegea pe mine, deoarece citeam bine si alegea pe unii ''bata'' care nu stiau nici romana ca lumea.

Din facultate am iesit mai prost decat am intrat iar ca diploma nu ma ajuta cu nimic pentru ca oricum nu m-am angajat in domeniu. m-am inscris la facultate ca sa scap de armata; tin sa precizez ca am fost ultima generatie in care armata era obligatorie.
in ce priveste existenta mea in anii de facultate, am invatat cat sa trec examenele...si invatam uneori pentru 5-ul ala incat am luat de cateva ori si 100 de puncte.
daca esti genul care nu da pe la scoala, e foarte important sa-ti faci 2-3 prieteni, silitori, care sa te ajute cand ai nevoie. eu luam toate materialele de care aveam nevoie de la o fata si bineinteles ca nu profitam de ea. o invitam la o cafea, un suc, un corn, ii vorbeam frumos, etc.
cine stie pe unde o fi acum...n-am mai vorbit cu ea de vreo 6 ani, nu mai stiu nici cum o cheama dar as recunoaste-o daca as vedea-o, imediat.

Si eu voi fi student de la 1 octombrie insa nu stiu cat de mult va tine asta, dat fiind ca am destul de multe probleme in integrarea sociala si mai trebuie sa stau si la camin