Cercul este o figura geometrica perfecta. Nu trebuie sa ne spuna nimeni asta, este de ajuns sa te uiti la el si te convingi. Cum se face ca raportul dintre circumferinta lui si diametru este un numar constant, indiferent cat de mare sau mic ar fi cercul? Si cum se face ca acest raport nu este un numar intreg? Nu numai ca nu este intreg, dar nu este nici rational. Nu numai ca este irational, dar este si transcendent. Adica el nu poate fi o solutie a unei ecuatii algebrice. Pentru comparative, numarul (radical din 2) desi este si el irational, nu este transcendent, pentru ca este solutie a ecuatiei "X la a doua - 2 = 0".
Cum se face ca baza logaritmului natural nu este un numar...natural? Nu numai ca nu este natural, dar este, ca si pi, irational si transcendent. Si totusi el este atat de folosit in matematica. Si nu numai in matematica, ci si in activitati practice de ale noastre, cum ar fi in calcularea dobanzilor la banci.
De fapt, cinci numere sunt considerate de o importanta majora in matematica. Acestea sunt: 1; 0; pi; e si i. Despre pi si e am vorbit mai sus. i este radical din (-1), un numar si mai ciudat, pentru ca este imaginar, carevasazica nu exista. 0 este nimicul, altfel spus, pe care filosofii incearca sa-l defineasca si nu prea pot. A mai ramas 1. Bine ca stim si noi ce e 1. Ca divertisment, puteti obsrva identitatea lui Euler, ca sa vedeti ca exista o legatura stransa intre aceste cinci numere.
Cum vi se par toate astea? Ne invita ele la reflectii filosofice?
La aceste intrebari chiar nu pot raspunde. Sunt numere din natura, nu inventii umane. Numarul Pi (pe cercul trignonometric) reprezinta jumatate din circumferinta sa. Sau circumferinta impartita la diametru, cum ai afirmat si tu. Cum se face ca este cat este? Habar n-am. Circumferinta unui cerc cu raza de unu se face ca este de 6, ..., iar pi este acest 6, ... pe 2.
Nu ai de ce sa te intrebi de ce.
Sa intrebi de ce pi si e sunt asa, este similar cu a intreba de ce suma unghiurilor unui triunghi sunt de 180 de grade.
Pur si simplu asa sunt, asa este realitatea noastra. Poate daca spatiul nu ar fi fost plat aceste numere ar fi fost diferite, dar el este plat.
P.S. : Am si eu o intrebare:
"Cercul este o figura geometrica perfecta. "
Tinand cont de faptul ca dreapta reprezinta cercul a carei raza tinde la infinit, nu putem spune ca si dreapta este o figura geometrica perfecta.
Si cum dreapta e un cerc si formele geometrice sunt formate din drepte, nu putem spune ca si acestea sunt perfecte?
Răspunde
"Nu ai de ce sa te intrebi de ce" - Inteleg cum zici. Stiinta nu prea se ocupa cu intrebari de tip "de ce".
"Sa intrebi de ce pi si e sunt asa, este similar cu a intreba de ce suma unghiurilor unui triunghi sunt de 180 de grade." Vezi ca numarul 180 arata si el ca lumea. Nu e 181, 2... 
"dreapta reprezinta cercul a carei raza tinde la infinit" - nu tinde, chiar e infinit.
"nu putem spune ca si acestea sunt perfecte?" - Cred ca putem. De ce patratul, dreptunghiul, hexagonal nu ar fi si ele perfecte? Sau prisma, piramida...
Răspunde
Ba nu intelegi. Stiinta raspunde la intrebarea "De ce?" pe baza unor axiome,dar ea nu-si mai pune intrebarea "de ce?" atunci cand vine vorba de aceste axiome.
Pe tine de deruteaza numarul infinit de zecimale, nu vad ce e asa misterios aici,in principiu poti imparti orice cantitate finita intr-un numar de unitati ce tinde spre infinit.
Daca totul e perfect atunci nimic nu e perfect, problema cu perfectiunea in stiinta este ca nu exista.
Apropo, era o intrebare capcana, in realitate nu putem spune asta, pentru ca patratul sau alte forme geometrice nu sunt formate din "drepte ce tind la infinit" pentru a putea spune ca sunt cercuri a caror raza tinde la infinit. Ma rog, care este infinit.
Un patrat, spre exemplu, cu l=2 incalca premisa rationamentului.
"Pur si simplu asa sunt, asa este realitatea noastra" - Cred ca ai dreptate. Daca raportul dintre circumferinta si diametru ar fi fost un numar intreg, poate as fi intrebat de ce nu e unul fractionar. Sa luam lucrurile asa cum sunt. Bua idee.
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Da ne invita dar poti pune intrebarea si la religie ca sa explice ateii stiintifici si teligenti,pe ce se bazeaza exactitatea celor afirmate de ei si calculate de catre oamenii de stiinta -nestiinta? adica infima eroare,care lasa omului portita de inaintare spre cunoastere? necunoscuta,dar si provocarea lasata de cel atatcunoscator, care de va fi aflata, va aparea alta necunoscuta si mai mica dar cu atat mai provocatoare? hai curaj, oameni buni, ca trebuie sa intalegeti ca fiecaruia ii e dat atata cat ii este.nimic mai mult.ne descurcam cu ceia ce avem pana la urmatoarea revelatie.
"Da ne invita dar poti pune intrebarea si la religie" - Nu cred ca s-ar potrivi intrebarea asta la religie. Ce ar pute avea raportul dintre circumferinta si diametrul cercului cu Evanghelia dupa Marcu, de exemplu?
Pai gandeste-te la o relatie intre nr. apostolilor, cifra sapte, verigheta de cununie si ciclul vietii in vesnicie.in toate astea Marcu isi are rolul sau.
N-are nicio treaba cu filosofia. Tot ce ai enumerat are aplicabilitate intr-o gama larga de procese tehnice si in statistica.
Daca ceva are aplicatii in altceva (procese tehnice...), nu este neaparat exclus ca el sa fie supus unei gandiri filosofice. Vezi ca triunghiul are 180 de grade, nu 181, 051. Dar raportul dintre o circumferinta perfecta si un diametru perfect s-a intamplat sa fie...ce este.
Nu! 
De fapt, ma invita sa-mi amintesc de clipele Horror petrecute in facultate pe la materiile legate de teoria semnalelor. N-are nicio treaba filosofia. Tot ce ai enumerat tu are aplicabilitate...in telecomunicatii.
Clipe Horror? Cum asa? Te-ai simtit torturat sau ingrozit de niste chestii care, dupa cum spui, au aplicatii in telecomunicatii
Privesti tu cu multa admiratie talamba matematica in liceu ca pe o ocupatie transcendenta(cu sens filozofic, nu matematic) celor de varsta ta. Stai sa vezi daca dai la Politehnica si vei vedea cum ti se ia cheful si nu mai e matematica ce credeai tu ca e.
Si nu disciplina in sine te ingrozeste, ci modul ei de predare superficial pe fast-forward cu trenul de marfa. E de invatat inuman de mult intr-un timp prea scurt, un timp ce trece repede, un timp in care n-ai de invatat doar la o materie...
Ca tot aveai tu ceva cu inginerii, cum ca ei nu-s in stare sa filozofeze. Ba sunt daca vor, dar nu filozofeaza despre orice nimic. Ei cunosc lucrurile mult mai bine fata de restul oamenilor ca sa ajunga sa stea doar la vorbareala inutila despre transformata Fourier, despre cat e de minunata din cauza termenilor continuti in expresie, ci mai degraba ar vorbi despre aplicatiile computationale ce o optimizeaza.
"Ba sunt daca vor, dar nu filozofeaza despre orice nimic". As fi curios despre ce filosofezi tu. Bineinteles, nu esti obligat sa-mi spui.
Am si scris, dar daca nu esti in stare sa citesti...
Daca se mareste cercul, de fapt se mareste circumferinte, respectiv se mareste și diametrul. DE CITE ORI CRESTE DIAMETRUL, DE ATITEA ORI CRESTE SI CIRCUMFERINTA. Și da, e un numar cu o sumedenie de zecimale, pai - e un numar, nu?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
