Cha-chaaaaa 
Eu, cineva care trece perfect de la moarte la renastere fara intrerupere, sunt clar fiinta perfecta.
Pentru oamenii de stiinta ca mine, perfectiunea aduce doar DISPERARE!
Este sarcina noastra sa creem lucruri cat mai fantastice fara sa atingem vreodata perfectiunea?
Omul de stiinta trebuie sa fie o persoana care isi gaseste "Multumirea" in aceste conditii?!
ps: desigur, presupunand ca "tu esti" un om de "stiinta"
Fii multumit cu drumul pe care-l faci pana atingi perfectiunea. Experientele de-a lungul "proiectului" duc la perfectiunea lui. (poate suna prea filozofic). E ca si cand sa zicem construiesti un scaun, cu gandul la scaun, la masuratori la tot iar la sfarsit te-asezi pe el si e ok. Planul era sa faci un scaun, nu frumos, nu urat, dar un scaun cu functionalitatea lui. Planul iti e clar, sa creezi perfectiuna dar si orice experienta e una buna, desi uneori esuam. Pentru ca din tot ce facem, tot noi o facem cu mana noastra.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Intrebarile tale par intr-adevar a fi scrise de un om de stiinta, dar de unul care a facut cateva experimente pe el insusi. Toate esuate.
Răspunde
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
