Cine imi poate explica la nivelul intelegerii mele de filolog, ce e ala un un logaritm!?

Mai lasat cu gura cascata de şto-ul ăsta de filolog anonim.

Cred ca un filolog va intelege mai usor termenul dintr-un exemplu practic. Logaritmul este o functie opusa ridicarii la putere, astfel daca 3 la puterea 2 este 9, logaritmul in baza 3 din 9 va fi 2. Deci logaritmul unui numar este puterea la care baza trebuie ridicata pentru a obtine acel numar.
Acum sa explice cineva pentru @Transilvania diferenta dintre logaritm si algoritm. Poate un filolog, ca acestia trebuie sa se priceapa la anagrame.

Pentru un filolog:cuvintul vine din fr. logarithme(care la rindul sau vine din: gr. logos – proporție, arithmos – număr) Logaritmul este o functie matematica, care arata de cite ori trebuie sa inmultesti cu el insusi un numar pozitiv(numit baza) pentru a obtine numarul dat.Valorile pe care le poate lua un logaritm sunt atit negative, 0, dar si pozitive." Numarul dat" nu poate fi decit pozitiv. Logaritmul in orice baza din 1 este 0, iar logaritmul in baza "b" din "b" este egal cu 1

Logaritmul este o putere la care trebuie ridicat un număr (numit bază) pentru a obţine un număr dat.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Logaritm

Http://dexonline.ro/definitie/algoritm

Goliratm.asa se zice corect.goliratm.si este ceva matematic.

Da tu ce nivel de ai qiu ai? ca eu sunt mai inaintat, asa, cam pana la genunchiul broastei.

Logaritmul este un exemplu de concept matematic care poate fi definit prin diferite metode. Când se doreşte definirea unui concept se începe de la proprietăţile dorite care să fie înglobate în ea. În urma inspecţiei proprietăţilor se propune o formulă sau un proces care poate servi drept definiţie, în urma căreia toate proprietăţile pot fi deduse.

Una din proprietăţile pe care noi le dorim la logaritm este ca suma logaritmilor a două argumente să fie egală cu logaritmul produsului acestor argumente. Dacă privim logaritmul ca pe o funcţie, atunci putem scrie: (1), unde x şi y aparţin unui domeniu. Astfel de formulare se numeşte ecuaţie funcţională.
Una dintre soluţiile ecuaţiei poate fi zero pe toată axa numerelor reale. Dacă atunci, pentru orice x din domeniu, de aici reiese că 0 nu face parte din domeniul de definire a funcţiei. Dacă 1 aparţine domeniului de definire a funcţiei atunci, ceea ce implică.

Dacă ambele 1 şi -1 fac parte din domeniul de definiţie, putem arăta că punând x=-1 şi y=-1. Acum dacă x, -x, 1 şi -1 fac parte din domeniul de definiţie, noi putem pune y=-1 ce implică şi ca rezultat.

Presupunem acum că f are derivata în toate punctele, în afara de zero, vom considera y fixat şi derivăm în comparaţie cu x:

Când x=1, sau

Aplicând a doua teorema fundamentală a analizei matematice:


Deoarece f(1)=0, alegem c=1
dacă x>0

Dacă x este negativ atunci -x este pozitiv şi luând în consideraţie că f(x)=f(-x) primim:
dacă x