Comentati cat puteti si stiti tema poeziei "Ce bine ca esti" a lui Nichita Stanescu:
E o intamplare a fiintei mele
si atunci fericirea dinlauntrul meu
e mai puternica decat mine, decat oasele mele,
pe care mi le scrasnesti intr-o imbratisare
mereu dureroasa, minunata mereu.

Sa stam de vorba, sa vorbim, sa spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca niste dalti ce despart
fluviul rece in delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-ma, fericire, in sus, si izbeste-mi
tampla de stele, pana cand
lumea mea prelunga si in nesfarsire
se face coloana sau altceva
mult mai inalt si mult mai curand.

Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt!
Doua cantece diferite, lovindu-se amestecandu-se,
doua culori ce nu s-au vazut niciodata,
una foarte de jos, intoarsa spre pamant,
una foarte de sus, aproape rupta
in infrigurata, neasemuita lupta
a minunii ca esti, a-ntamplarii ca sunt.

Dintre poetii contemporani, Nichita Stanescu dezvolta, in lirica sa de dragoste, tema unui sentiment care se construieste mereu, intr-un peisaj auroral, intr-o dimineata a sufletului purificat, alcatuind o "poetica a transparentei si a matinalului". In volumul "O viziune a sentimentelor", impresioneaza referintele neobisnuite la mituri consacrate, suavitatea imaginilor de esenta prerafaelita, caracterul livresc (cult, erudit) al metaforelor dand poemelor impresia de romante cu ingenuitati calculate. Unele notatii simboliste sunt intarite de un sentiment al armoniei si al jubilatiei, de o betie alba a simturilor alcatuind, paradoxal, impresia de vitalitate a diafanului. Erosul stanescian comunica entuziast despre intamplarile fiintei indragostie, care traieste plenar sub semnul de "a fi". Iubirea este o intamplare miraculoasa si unica, traita de poet la varsta de aur a implinirii sentimentale, care-l scoate de sub zodia accidentalului si il face sa exclame cu recunostinta ontologica: "Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt!"

Asta am gasit la un referat despre iubirea--forma a interioritatii si a exteriorizarii eului liric, atat scria doar .
Pai tema poeziei e iubirea, compania persoanei iubita, nu stiu pur si simplu adorarea fiintei iubite.
Titlul exprima recunostinta pentru existenta iubitei, considerata perfecta, pura.
Scuze dar nu mai am inspiratie . Acum comenteaza strofele, scoate cate o idee, impartele in secvente poetice daca sunt, gaseste figuri de stil, imagini literare .