Constiinta timpului istoric, individualizarea ca paradigma a existentei, renuntarea la arhetipurile si categoriile sacrului pot fi cauze ale caderii omului in istorie? Caderea omului in istorie echivaleaza cu alungarea din rai /paradis pentru persoanele religioase? P Omul modern, dezbracat de toate credintele "superstitioase" care candva au reprezentat suportul sau ontologic si-a gasit noi surogate de genul 'nechezolului'. Efectele acestei noi paradigme insusite se gasesc in toata istoria politica si sociala a sec. xix-xx. Din aceasta perspectiva, in care omul modern refuza sa isi asume trecutul, identitatea sa, componenta spirituala imanenta fiintei sale in ce culori va fi creionat viitorul sau? As vrea opinii pro si contra in legatura cu subiectul propus, pe scurt avantajele si dezavantajele pe care le considerati, ca fiind persoane religioase sau non-religioase?
P. S:Ca sa aprindem discutia -in opinia mea omul modern si-a pierdut calitatea de "homo faber" al propriului destin.
Exact, caderea omului in istorie, este o consecinta a caderii omului din Eden."Omul modern refuza sa isi asume trecutul, identitatea sa, componenta spirituala imanenta fiintei sale " ceea ce inseamna tagaduirea valorilor umane. Incetarea omului de a mai fi o valoare superioara, ii contureaza istoriei un faliment expus pericolului de a transforma un destin variabil intr-unul implacabil.Referitor insa la intrebare :"in ce culori va fi creionat viitorul sau?"Istoria devenind o crima, va crea un colaps al civilizatiilor si dupa care va asambla omenirea dupa propriile ei standarte. Istoria va incerca sa denatureze persoana sub un proces de metamorfoza a caracterului.Si aici exista doua categorii: cei ce vor accepta transformarea, conformandu-se cu hausul ce-i va desfigura lent, subtil si individual si cei care nu vor accepta transformarea, vor fi marginalizati, dati peste bord.Si referitor la :"omul modern si-a pierdut calitatea de "homo faber" al propriului destin."Omul modern nu si-a pierdut aceasta calitate, dar a pus-o pe planul 2. Una dintre cele mai populare fiind "homo, homini lupus est" (omul e lup pentru om).
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Din pacate omul evoluiaza si aceasta evolutie se face cunoscuta in trepte evolutive, indiferent daca de unii sint percepute negativ sau pozitiv.Eu cred ca intodeauna o treapta evolutiva superioara mereu a fost perceputa negativ de una inferioara si ramasa undeva in negura vremii, aici fiind valabila si viceversa.Personal cred ca toata evolutia asta va culmina cu intoarcerea la origini, la acel homo faber de care aminteai.
Răspunde
Vorbesti de viitor si trecut - acestea sunt doar aparent, ele sunt create din prezent pentru ca doar momentul prezent exista, in fiecare clipa omul este un om nou, singura lui alegere sa accepte, continue paradigma "trecutului" creaza echivalenta dintre cei doi; daca poti concepe acest 2 idei vei percepe diferit intrebarea ta; "viitorul" va fi desenat in functie de cat de mult poate sa-si imagineze omul, are posibilitati infinite;
personal imi dezvolt o viziune dincolo de dualitate, religios - non-religios, fiecare se joaca cum vrea si invata din jocul respectiv; jocul meu nu e mai bun sau mai rau decat jocul tau, sunt 2 jocuri ce au caracteristici distincte
Folosesti cuvinte pompoase. Care e treaba? Vrei sa ne aburesti, sau ce? Ce rost au "fumurile" astea? Vorbeste, ma omule, romaneste.
Trecutul și viitorul sunt intangibile. Prezentul este punctul în care cele două se întâlnesc. Omul este doar un martor al evenimentelor. Ceea ce percepem ca și mișcare a timpului este doar o mișcare a proceselor fizice și mentale. Există multe feluri de timp: fizic, interior, intrinsec, fiziologic, și chiar psihologic. Nu timpul suferă transformări, ci cursul evenimentelor. Prezentul are o meteahnă zglobie: atunci când rostești "acum", deja ești în trecut, la sfârșitul cuvântului. Conștiința timpului istoric (?) de care amintești, căderea în istorie (?) sau individualismul ca definiție a paradigmei existenței, pur și simplu nu există. Prezentul este factorul determinant, restul este doar abur.
Ei bine, din cauza individualizarii atat mai pronuntate in specia umana de astazi, avem pe de-o parte:
- specia primitiva a omului prinsa in gandirea bicamerala inca dependenta de partea inconstienta a psihicului (persoanele "religioase", cu o emotionalitate excesiva,...)
si pe alta:
- specia avansata ce prezinta un grad inalt de individualitate, o constiinta puternica si o orientare catre rationalitate in general (dar si o alienare mai profunda de elementul inconstient al psihicului)
Problema e urmatoarea:
Lumea se afla in pragul unei noi faze in evolutia dialectica si cei ce trebuiesc sa treaca primii sunt...
Am dreptate daca spun ca o gandire unicamerala e una betonata?(argumenteaza)
"specia primitiva a omului prinsa in gandirea bicamerala inca dependenta de partea inconstienta a psihicului" si "specia avansata" cu "o alienare mai profunda de elementul inconstient al psihicului". Vezi ca te contrazici. Ceea ce demonstreaza ca oscilezi inca la incercarea de a distinge "speciile umane".
Răspunde
"Am dreptate daca spun ca o gandire unicamerala e una betonata?(argumenteaza)" - Nu exista "gandire" unicamerala pentru ca gandirea presupune o alternanta intre elementul inconstient si constient al psihicului. Ipotetic, daca o persoana s-ar identifica in totalitate cu constiinta (ego-ul), ar intra intr-o depresie severa din care poate dezvolta boli psihice grave (e ca si cum ai sta intr-o foame constanta fara a sti cum sa te hranesti).
"Vezi ca te contrazici." - Poti sa elaborezi? Sa-mi explici cum ai inteles?
"Ceea ce demonstreaza ca oscilezi inca la incercarea de a distinge "speciile umane". " - Din moment ce unii sunt mai capabili decat altii, simt ca e necesara o distinctie cat mai clara pe acest plan.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
