Nu am intalnit inca persoana care sa nu fie ipocrita.Deseori nici nu constientizeaza.Sigur ca e rau pentru ceilalti, pentru sine poate fi o doza de autoaparare mai mult sau mai putin constienta. Oamenilor le este dificil sa-si analizeze in timp real atitudinile cu asa de mare acuitate, precizie.Sigur ca poate fi rau, un rau asumat de neputinta. Oamenii ideali, puternici cu adevarat n-au nevoie de a-si folosi aceasta arma.Dar nu exista asa ceva, oameni ideali (adica).Pe de alta parte, despre bine si rau se pot scrie si s-au scris tomuri intregi.Biblioteci intregi, concluzia fiind ca 'ce e bine pentru tine nu este neaparat si pentru altul.'Lucru stiut, simtit de toti.Concepte relative.
Traieste si lupta sa traiesti pentru ca nimic nu e mai important decat viata. Ignora pe dusmani, pe cei ce te vorbesc de rau sau sunt invidiosi. Nu te razbuna pe cei ce iti fac rau...va fi chiar viata insasi care o va face...raul facut, mai repede sau mai tarziu se va intoarce la emitent, alteori cu tributuri. Ignora pe cei ce sunt falsi, uita pe cei ce ti-au facut rau si suride-le in fata cu indiferenta. Pentru tine insati traieste cu pozitivitate, seninatate, demnitate si iubire.
Nu exista fiinta umana fara o doza de ipocrizie. Ipocrizia reprezinta o forma de motivatie, e imperios ca uneori sa te convingi de un anumit lucru ca sa iti poti duce planurile la capat sau pentru propriul confort emotional. Nu ipocrizia face diferenta intre oameni ci doza de ipocrizie.
chiftelutacrocanta întreabă: