Nu pot decat sa ma exprim pentru azi, Basescu va fi in imponderabilitate, adica, suspendatos din functiones, si va intelege si el ca; Nimic nu e nimic batut in cuie si totul e schimbator. Il vad acum in parlament meditand si din zmeul jucator vad un om umil asteptand streangul. Goodbye my love Base.
Adevărul e absolut. Poate părea relativ datorită percepţiilor diferite pe care le are fiecare persoană asupra sa, dar în clasă 1+1=2, iar cel care a spus 3 nu e punctat.
1.Existi.2.Unul este Toti, Toti sunt Unul.3.Ce dai, aia primesti.4.Schimbarea este singura constanta, cu exceptia primelor 3 care nu se schimba niciodata
Singurul lucru sigur este ca nimic nu e sigur. Doar v-am mai spus, dar vad c-ati uitat.
Ma refeream la notiunile acestea in general. Viata insemnand cursul dezvoltarii, nu existenta mea. De asemenea, ma refeream la iubirea in general, deoarece traim sa iubim, iubim pentru a trai. Pana la sfarsitul lumii, notiunea de speranta va exista incontinuu, caci schimbarea, indiferent de tipul ei, va necesita credinta. Speranta, viata, iubirea vor predomina incontinuu pana in apogeul tuturor, de aceea consider ca sunt elemente inevitabile, incomparabile, practic predominante tuturor. Faptul ca nu esti iubit intr-o oarecare masura, ca nu speri la o schimbare, ca nu traiesti asa cum ti se cuvine, sunt doar chestiuni de timp, caci va interveni schimbarea etern.
Am o mica problema cu rationamentul tau: iubirea si speranta sunt subiective deci tin de omul care le are. Daca nu exista vreo entitate in univers care sa dea dovada de ele, acestea nu mai exista! Altfel spus iubirea si speranta sunt actiuni si nu stari. Daca cineva nu face actiunea atunci ea nu exista.
DA, matematica si legile fizicii care ne guverneaza (chiar daca inca nu a fost descoperita o teorie absoluta) sunt doua lucruri universal valabile. Tot ce tine de perceptia noastra asupra lumii este subiectiv. Peace!
Dar nici acestea nu sunt absolute in unele cazuri. Daca universul are un inceput atunci inainte de inceput aceste legi nu erau. Sau in scenariul mai multor universe, cu legi diferite (se vor crea legi ale multiversului?!). O alta problematica este faptul ca nu pot fi explicate. Fizica da raspunsul la "ce?" si uneori la un "cum?" ceva mai particularizat dar in nici un caz la "de ce?". De ce are constanta lui Plank valoare pe care o are? Raspunsul ar fi "de-aia!", ceea ce e o ineptie ontologica.
Pai si de ce sa generalizezi mecanica cuantica cu toata fizica? Iar in cele mai multe cazuri "de ce"-ul la care faci referire se obtine prin masurari in laborator si anumite calcule teoretice mai complexe. Mai exista si dificultati in unele domenii, dar nu trebuie sa generalizam.
Cum adica sa nu generalizez? Mecanica cuantica e omniprezenta. Toata fizica, mai putin cea relativa, provine din fizica cuantica. Iar "de ce"-ul nu iese din calcule teoretice. Din acestea ies numai alte formule, legi si sisteme. Cand incerci sa le explici si pe acestea obtii altele si asa mai departe. Din nici un calcul nu obtii "de ce e legea asta asa".
Da, aici ai dreptate, dar, dupa cum am mai spus, chiar daca nu a fost descoperita o teorie absoluta, asta nu inseamna ca aceasta nu exista. In privinta multiversului, chiar daca aceasta teorie ar fi adevarata, refuz sa cred ca celelalte universuri nu ar fi guvernate de aceleasi legi. De exemplu, imagineaza-ti cum ar arata un univers, sau mai restrans un "Pamant" fara inertie. Daca atunci cand mergi cu masina, imediat cum isi pierde impulsul accelerator, adica imediat cum o scoti din viteza, aceasta s-ar opri, nefiind impiedicata de inertie. Plus ca mai sunt sute de exemple, insa nu stau sa le insir aici.
Dar, cum am mai spus, ceea ce tine de perceptia mea, sau a ta sau a oricarei persoane din lume, este subiectiv. Peace!
Ce zici de Bundle theory? Adica corpurile nu exista ci singurele lucruri existente sunt proprietatile corpurilor (argument: imagineazati ceva care nu are nici o proprietate). Vrei sa spui ca in acest caz singurele lucruri existente sunt proprietati iar acestea sunt absolute?
Cat despre existenta universului in sine, aceasta nu confera un lucru absolut ci mai mult o multitudine de existente variabile. Nu stiu daca e bine sa consideram existenta ca un tot caci pana la urma: universul exista. De ce exista?
Nu m-as pripi sa spun ca proprietatile sunt singurele lucruri existente. Existenta lor insa este absoluta. Faptul ca ele exista nu poate fi negat. Existenta in sine nu poate fi negata. Nu stiu cum ar arata ceva care nu are nici o proprietate, dar asta nu inseamna ca nu exista. Doar pentru ca nu vezi ceva, nu inseamna ca nu exista.
Prorpietatile exista, dar sunt doar o parte din existenta. Corpurile fizice asa cum le percepen noi nu sunt singurele lucruri care exista.
Cand vorbesc de existenta ma refer la absolut tot ce exista, indiferent de forma. Nu ma refer la existenta lucrurilor individuale, nu iau ceea ce exista in parte, ci totul impreuna.
Existenta cuprinde tot, fizicul, spiritualul, imaginatia, posibilitatile, lumile paralele. Nu e vorba doar de existenta universului. Universul face parte din existenta si acea existenta este absoluta, dar nu e limitata doar la univers.
Nu exista dovada ca ceva nu exista intr-o forma sau alta. Daca e ceva, inseamna ca cineva stie ce e, iar informatia aia, oricat de limitata ar fi, e in sine dovada ca acel ceva exista, fie si numai in imaginatia cuiva, iar chiar daca nimeni nu stie de existenta a ceva, nu inseamna ca acel ceva nu exista.
Nu stiu de ce exista tot ce exista. Nu stiu de ce exista universul. Singurul lucru pe care-l stiu sigur este ca exista. Pentru restul e novoie de un pic de imaginatie.
Formele pe care le iau materia, energia și informația în procesul dezvoltării lor perpetue sunt de neinteles.
Parerea mea e ca nu.Nici macar timpul, pentru ca e deformat de gravitatie.
Ezyo întreabă: