Pai,in general, ai dreptate, dar tu tratezi lucrurile prea superficial, ca sa zic asa.Nu mai ai incredere deloc ca mai exista prieteni adevarati,iar aceasta idee ti-a intrat profund in minte,si nu ti-o mai poti scoate! Intr-adevar,rar mai gasesti astfel de prieteni,dar totusi,mai sunt,iar pe acei prieteni trebuie sa ii pretuiesti cu adevarat! Nici eu nu stiu daca am sau nu prieteni adevarati,dar am prieteni normali cu care pot discuta, ma pot distra, ma pot ajuta!
Prin urmare, tu trebuie sa tragi concluzia, fara sa uiti ca mai exista si prieteni adevarati pe lumea asta!
Eu nu trebuie să cred, eu ştiu că prietenia adevărată există. O simt pe pielea mea.
Însă, ce-i drept, diamantele sunt nişte răriţaţi şi poate fi extrem de greu să le zăreşti în gramada de falsuri. Da' şi când le găseşti, satisfacţia e enormă.
Exista dar nu ne permitem sa facem declaratii sau sa le sustinem prietenia prin dulcegarii, pentru ca am cadea in penibil.
Daca tu ai fost dezamagit nu inseamna ca nu exista! Daca tu nu crezi, nu inseamna ca nu e posibil! De multe ori, chiar si familia te dezamageste vorba aceea: " Frate, frate, dar branza e pe bani!"
Familia nu ti-o poti alege, insa prietenii da! Atentie doar la tine!
Eu cred că treci prin exact acelaşi căcat prin care trece multă lume când descoperă realitate.
Bun venit. Stai în gardă.
Evident că există. Trebuie doar să deschizi ochii Eu nu înţeleg pe ce lume trăiesc unii că nu reuşesc să cunoască persoana în ceva timp, să realizeze dacă merită sau nu.
Prietenii adevarati sun o utopie,facand aluzie la absolut, la maxim, acesta fiind notiuni vagi, imprecise. Un judecator spunea ca nu exista nici-un caz negru sau alb,toate sunt in noante de gri. Trebuie sa vezi cazul in gri.
Ei bine,asta spun si eu acum,extrapoland asupra notiunii de preten adevarat,cu sensul de perfect,de suprem. Daca prietenilor adevarati le-am atribui,dintr-un considerent extrem de simplu,culoarea alba,in timp ce dusmanilor adevarati le-am atribui opusul acesteai,culoarea negru,ea nefiind chiar o culoare in adevaratul sens al cuvantului,dar aici,in aceasta discutie,in absenta unui juriu cu pregatire in ale desenului si pictatului,mi-am permis sa o numesc culoare,considerentul fiind chiar lucrul pe care aceste culori il insufla cititorului, am obtine ca rezultat final o combinatie de intre cel doua, un gri de culori diferite,ce tinde in unele cazuri spre alb, iar in altele spre negru, dar, atentie, nuatinge niciodata aceste capete. Prietenii adevarati ar fi doar o nuanta de gri mai deschis in timp ce dusmani iadevarati ar fi o nuanta de gri mai inchis, iar capetele, culorile propriuzise ar fi doar criteriile dupa care judecm caracteristicile lor, punctele la care ne raportam cand ii judecam.
Sunt de aceeasi parere cu tine.
Cu totii trebuie sa invete ca nimeni nu le va da ceva fara a astepta cv la schimb si sa se increada numai in ei si in parinti.
Sa-i spui cuiva "prieten" e mare lucru.
Exista dar viata iti ofera 1-2-3 oameni care o sa-ti merite titlul de 'prieten'.
Salut. Eu unul sunt convins că mai există! O spun din propria experiență. Dacă nu-i avem, să ne rugăm Bunului nostru Dumnezeu să îi aducă în viața noastră. Să îi iubim, să îi apreciem și să îi respectăm mai mult pe cei din jurul nostru. Mai caută, și cu siguranță vei găsi. Domnul să îți ajute.
Iar dacă un om nu are prieteni, nu înseamnă că este și a rămas singur și părăsit. El trebuie să nu uite că Îl are pe Dumnezeu, pe Maica Domnului, pe sfinți, cărora Îi / le putem spune tot ceea ce avem pe suflet. În cărțile de spiritualitate ortodoxă se spune că sfinții sunt prietenii lui Dumnezeu, și implicit ai noștrii.
De asemenea un câine, o pisică sau un alt animal ne poate fi un bun prieten.
Frate cel mai bun prieten, frate esti tu insuti nu altcineva, nici eu nu cred toti sunt doar pe interes, ipocriti, prefacuti ce sa faci ce noi suntem diferiti suntem la fel dar criticam pe alti
Nu exista, toti au un interes. Pe langa asta, oamenii percep lucrurile diferit, poate vrei sa faci bine si faci rau unui prieten, "drumul spre iad pavat doar cu intentii bune", el crede ca l-ai tradat si o sa se comporte la fel, poate ii faci rau celui care ti-ar fi prieten daca l-ai lasa incercand sa ii faci bine celui pe care il vrei ca prieten.
Singura prietenie de pret este cea care s-a nascut fara motiv. - Arthur van Schendel
Prietenii adevarati sunt pe cale de disparitie din pacate. De multe ori, pana si familia te tradeaza.
Zozokid are dreptate.
Prietenii iti vor fi cei care au gustat amarul cu tine de mana si au impartit o paine, pentru ca atunci stii ca ai fost ajutat si acele amintirii iti vor aparea in minte atunci cand ai de luat o decizie contra sau pro prietenul tau.
Momentan daca treci de varsta de 25 de ani, toate relatiile sociale vor fi parazite. Toata lumea este pe interes, toti vor dar rar dau, iar cand le vine timpul n-au.
Nu vorbim de bani, banii se fac si se duc la fel de repede.
Sfatul meu ar fi sa nu te bazezi pe nimeni si sa nu ai asteptari de la nimeni. Cel putin nu vei fi lasat la greu si nici dezamagit in felul acesta.
Si sa stii ca si rudele au momentele lor. Chiar daca vorbele mele par venite de la un paranoic.
Succes!
Binele lor va fi mereu mai presus de al tau.cui pe cui se scoate. invata sa oferi fara sa astepti in schimb, altfel multe dezamagiri vei avea.un singur prieten adevarat sa ai si e mai mult decat suficient.majoritatea oamenilor din viata ta vor fi fost doar pasageri.aici depinde cum stii tu sa te deschizi si sa asculti, cum croiesti o prietenie, pe ce lungime de unda sunteti.pur si simplu egoismul si invidia isi spun cuvantul in relatiile din ziua de azi.dar parerea mea e ca, desi sunt rare totusi exista.
De vina este NewAge. EU nu ma incred in niciun prieten, dar totusi, daca cu ei Dumnezeu m-a icnredintat, atunci o sa-i pretuiesc nespus de mult. Cu toate ca nu mai gasesti asa ceva. Pentru unii, viata se rezuma la sex, sunt materialisti si se iubesc mai mult pe ei insisi decat reciproc.Dar, cum am mai spus, am doar incredere-n Dumnezeu. Demult nu ma mai-ncred in prieteni.
Prietenii ti-i alegi singur! Daca au existat cativa oameni care te-au dezamagit, nu inseamna ca trebui sa-ti pierzi increderea! Deci, mai sunt si oameni de calitate!
Mai exista, dar sunt putini si greu de gasit. Poate numai prietenii pe care ti faci in frageda copilarie, la groapa de nisip, pentru ca prieteniile formate la varsta aceea sunt pure, lipsite de interese materiale si de alte feluri. Insa, de cele mai multe ori, nici aceste prietenii nu rezista si se pierd in timp.
Există, te asigur. Şi eu credeam asta până să-mi dau seama că eu chiar aveam prieteni adevarati. Chiar dacă îţi ia mai mult sa-i gaseşti, nu-ţi face griji caci îi vei găsi. Ei sunt acolo, la momentul potrivit vor apărea. Probabil nici tu nu eşti prea deschis, nu ştiu ce să zic. Într-o prietenie tu trebuie să fi acolo pentru el/ea, iar el/ea trebuie să fie acolo pentru tine.
Prietenia e o forma mutuala de alianta in anumite situatii grele. Cu cat situatiile sunt mai critice (razboaie, lagare) prieteniile sunt mai stranse pana la fraternitate pentru ca in grup se rezista mai bine decat individual. In societatile democratice dezvoltate formele de alianta ca prietenia si din pacate familia sunt din ce in ce mai slabe pentru ca amenintarile nu exista. Individul supravietuieste si singur atunci de ce sa-i mai suporte si toanele altuia. Mai exista si persoane altruiste carora le place sa-si ajute semenii si ii numim prieteni dar si aceia sunt pe cale de disparitie pentru ca unii nu si-au pazit destul spatele, cum zicea cineva "Ferestema Doamne de prieteni ca de dusmani ma feresc singur". In general azi nu prea ne mai ajutam unii pe altii, dar putem incepe sa ajutam noi si poate cine stie, mai avem vreo sansa sa ne facem prieteni - speranta moare ultima.
anonim_4396 întreabă:
LisaJulie întreabă: