Sincer nu vad rostul unei vieti in care nu crezi nimic. Daca nu as crede in Dumnezeu as putea sa fac orice vreau, oricum dupa moarte as inceta sa exist, nu mi-ar pasa. O viata fara Dumnezeu e una cu principii morale precare, si e o viata trista. Dumnezeu e cel care iti ofera dragostea, ajutorul si puterea de a trece peste piedicile ce apar zilnic in vietile noastre. Plus, se intampla minuni mereu prin credinta, trebuie sa fii chiar orb sa nu crezi in Dumnezeu. Inteligenta ne-a indepartat de Dumnezeu, intelepciunea e cea care vine de la El, si care ne apropie de El (si din pacate intelepciunea cam lipseste societatii zilelor noastre). Sa ai o zi frumoasa.
Crede-ma are foarte mult sens.eu sunt ateo 110%am cercetat biblia.nu am citit-o m-am interesat si acum pot sa garantez ca 90%sunt prostii.de ce vaticanul e o tara asa de puternica? de ce traieste un violator de copii? de ce gigi becali are bani sa dea si la caini si alti copii din africa si nu numai mor de foame la propriu? de ce un copil de 10-12 ani are leucemie sau cancer in timp ce un criminal in serio se odihneste in libertate? si pot continua asa non-stop
Cel mai lipsit cuvant de Sens este chiar cuvantul Sens... Dumnezeu iti da Sens vietii? atunci la fel de bine poti cauta sau astepta sa-ti dea cei din jur un sut in fund pentru a o lua intr-un sens
Crezi ca tu atunci cand te-ai nascut aveai credinta in Dumnezeu(opinia mea:NU)? Viata copiilor care inca nu stiu de conceptul de "Dumnezeu" are un sens anume(daca ar fi sa gandim in stilul in care cred eu ca ai incercat tu sa pui intrebarea atunci iar NU)? Cu alte cuvinte nu te nasti cu un anumit scop/sens pe lume; te nasti cu scopul de a-ti creea un sens/scop.
Degeaba crezi in Dumnezeu daca nu crezi in propriile-ti forte.Pt. ca am mai zis eu:O da Dumnezeu, dar in traista nu-ti baga!
Da, cu siguranta.
Viata merita traita. Si moralitatea nu are nici o baza religioasa.
Daca esti o persoana morala doar pentru ca iti pretinde Dumnezeu, inseamna asta ca esti o persoana buna cu adevarat? NU!
De fapt, oamenii au trait si fara credinta in Dumnezeu, si de asta uite ca au dezvoltat empatie, munca in grup, ajutor reciproc, etc.
Viata merita traita la maxim, pentru ca e singura pe care o avem. Sunt atatea motive pentru care merita sa traim:
Copii, satisfactia vietii, chiar si faptul ca suntem in viata e un eveniment cu o probabilitate minuscula.
Viata e unica si rara!
Da, chiar cred că viaţa mai are sens, chiar dacă nu crezi în Dumnezeu.
Dumnezeu nu-ţi dă sensul, nu ar trebui să trăieşti doar pentru El.
Dacă aşa trăieşti tu, înseamnă că îţi iroseşti viaţa, că nici măcar nu meriţi să foloseşti acest verb-- a trăi.
Tu nu trăieşti, tu exişti. O existenţă care se bazează doar pe existenţa lui Dumnezeu, pe posibilitatea de a te ruga la El şi de a i te închina.
Bănuiesc că tu consideri asta trăire, dar eu o consider o existenţă jalnică.
Pace! o:-)
@RelaţiiCuClienţii
Draga mea. Existenta mea nu se rezuma doar la a ma inchina lui Dumnezeu.Viata mea inainte de a-L cunoaste pe Dumnezeu, era non- sens.Chiar daca din punct de vedere material stateam foarte bine, iti spun ca nu eram fericita.Ce s-a schimbat in viata mea, doar ordinea prioritatilor. Dumnezeu este pe primul loc.Traiesc pentru familia mea, pentru copiii mei, pentru semenii mei.Cred ca acum sunt mai eficienta pentru cei din jurul meu.Sunt implicata in diverse activitati care ma fac sa ma simt utila.Traiesc cu scop.Singura diferenta este ca acum Ii sunt recunoscatoare lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.Si daca s-a schimbat ceva in viata mea, aceasta schimbare mi-a adus multa fericire si bucurie.Aceasta vine de la Dumnezeu.M-as bucura sa experimentezi in inima ta adevarata pace care vine de la Dumnezeu.Pace!
Ionutzz - Raspunsul pe care il cauti este aici... - http://www.conspil.blogspot.com/
Da si nu.
Da -> uita-te la atei... lor le merge treaba & nu au probleme in afara de a fi judecati de babele din piata cu vorbe in vant fara argumente valide sau logica.
Nu -> esti mai sensibil si ai nevoie de el datorita unor factori externi care te afecteaza psihic.
Raspunsurile difera de la individ la individ.
Punct.
Ema, sunt mulți atei pe lumea asta!
Eu am renunțat, să mai fiu ateu, cam în 1994-1995!
Depinde in care Dumnezeu crezi pana la urma. Americanii au pe bancnota de 1$ " In god we trust". Dar eu nu am inteles daca ei cred in Dumnezeu sau dumnezeul lor e banul...
Bineinteles! In fond, exista pe lume mult mai multi oameni care cred in altceva decat in Dumnezeu si uite ca traiesc bine-mersi, au realizari, sunt fericiti sau tristi... Felul in care pui tu intrebarile ma face sa ma gandesc la cat de multi oameni au murit, de-a lungul istoriei, pentru simplul motiv ca au refuzat sa faca parte dintr-o turma sau din alta.
Fiecare om are dreptul sa decida. Poate sa aleaga ca tel principal sexul, profitul unei afaceri, divertismentul. Sau telenovela, mai nou. Eu cred ca atata timp un individ isi are cautarile sale cu privire la Dumnezeu e pe un drum bun.
Ema dixit: "Dumnezeu este pe primul loc.Traiesc pentru familia mea, pentru copiii mei, pentru semenii mei.Cred ca acum sunt mai eficienta pentru cei din jurul meu." [...] "Traiesc cu scop.Singura diferenta este ca acum Ii sunt recunoscatoare lui Dumnezeu pentru toate lucrurile."
Deci ne spui o dată că trăieşti pentru familie, copii, semeni, etc. şi conchizi de-aici că trăieşti cu scop. Afirmaţia asta este în egală măsură valabilă şi pentru un ateu şi pentru un păgân şi pentru un musulman şi pentru un pastfarian.
Ema dixit: "Existenta mea nu se rezuma doar la a ma inchina lui Dumnezeu." - În regulă. Şi-atunci dacă afirmaţia ta că "trăieşti cu scop" este valabilă şi pentru necredincioşi iar tu însuţi afirmi că existenţa ta nu se rezumă la a te închina zeului tău, atunci eu întreb: De ce are mai mult sens viaţa ta, cu credinţă în zeul iudeo-creştin faţă de sensul vieţii unui necredincios care afirmă acelaşi lucru ca şi tine?
Viaţa mea fără credinţă în zei are foarte mult sens şi sunt foarte fericit că am ocazia s-o trăiesc. Eu preţuiesc viaţa asta mult mai mult decât religioşii pentru că ştiu că este singura viaţă pe care o am.
Numai bine.
Da are, viata mea are sens pentru ca (,) cred in mine si in propiile forte deci nu mai am nevoie de nimic.
Are la fel de mult sens ca şi cea cu credinţă. Dacă tu zici că credinţa în Dumnezeu stă la vârful piramidei sensurilor vieţii tale, eu ca ateu consider că acesta e un pretext impus faţă de tine însuşi pentru a-ţi întări celelalte rosturi.
Pai Ema,cel ce nu crede in Dumnezeu,isi traieste viata,dar si-o traieste, zice el, cu libertate.Astfel pot spune ca viata fara credinta in Dumnezeu,este o viata cu un sens,acela de a indeplini necredinta, nesupunerea, poftele omului...si de a deveni un slujitor a lui satan.Necredinciosul alegand pacatul si tot ce e bun din lumea asta (ce se presupune) sensul lui fiid cat mai multa distractie... Fonda?
@Ema:
Implicarea în societate, păsarea de alte persoane şi de soarta lor--toate acestea nu ţin de Dumnezeu, sunt alegerile tale şi nu contează dacă crezi în Dumnezeu sau nu, pentru a avea sentimente de acest gen.
Probabil că tu duceai o viaţă plină de non-sensuri, dar nu toţi necredincioşii trebui să se simtă în acelşi fel în care te simţei şi tu.
Era modul tău de a trăi, de a percepe lumea. Era greşeala ta şi acum, cu ajutorul lui Dumnezeu, te-ai schimbat.
Tu faci o greşeală enormă. Consideri că eu, sau ceilalţi necredincioşi, atei, agnostici şi tot aşa, sunt la fel ca şi tine--în cazul meu, te înşeli amarnic.
Eu nu am nevoie de un impuls pentru a ajuta, pentru a-mi păsa, pentru a încerca să schimb ceva la mine.
Îmi pare rău că ai fost aşa înainte să-l "întălneşti" pe Dumnezeu, chiar îmi pare rău.
Şi îmi mai pare rău că sunt mulţi oameni credincioşi care au fost la fel.
Vă compătimesc.
@RelaţiiCuClienţii
Chiar nu este cazul sa ma compatimesti.Eu as vrea ca toti oamenii sa fie macar la fel de fericiti si impliniti cum sunt si eu.Pastreaza -ti,, compatimirea,, pentru cei ce au nevoie cu adevarat.
Mitch întreabă: