Complicată ...cine, Viața? No way... fugi d'aici; e simplă și ușoară precum o pană de pasăre, gata să zboare la fiecare adiere de vânt! Asta e în teorie dar hai să încercăm să o explicăm în câteva cuvinte și să vedem dacă ai dreptate!
Deschizi ochii, la figurat, într-o lume necunoscută, plină de sunete necunoscute, în urma unei palme primite peste fund; cool! Primești mâncare, ești îngrijit, chiar ești șters și la fund fără a face prea mult efort; iarăși cool. Mai crești puțin și începi să desluşeşti tot ceea ce te înconjoară; faci primii pași, legi primele cuvinte și te bucuri de caldura cu care ești înconjurat, de atenția acordată de către cei din jur. Viața e frumoasă!
Începi școala, apar primele responsabilități dar joaca te face să mai uiți de ele iar viața ți se pare frumoasă în continuare.
Devi adolescent, joaca e o activitate din ce în ce mai rară fiind înlocuită de distracție ...pentru care timpul parcă e prea scurt căci responsabilitățile școlii devin din ce în ce mai apăsătoare. Te îndrăgostești de fata care nu te place și viața se complică și mai mult; ajungi să simți durerea ei, a vieții și îţi dorești să nu te fi născut. Totuși încă e cool!
Treci peste toate, cu bune și rele ajungând să-ți găsești jumătatea, să trăiești cu adevărat o frumoasă poveste de dragoste; începi și viața sexuală și chiar că asta e cool! Realizezi că mâncarea pe care o primeai, hainele, totul, nu le mai primești ci trebuie să ți le câștigi singur. Îți găsești o slujbă, nu chiar bine platită, cu un șef care te exploatează dar tu trebuie să înduri căci ai acum o soție și vreo trei copii pe deasupra. Te zbați zilnic să menții un cămin dar viața e frumoasă și merită tot efortul; cool! O femeie nouă, după care ți s-au aprins călcâiele apare în peisaj sau, de ce nu, un bărbat în viața soției tale iar viața se complică și mai mult; nimic nu mai pare ce e și nici ce a fost, ești confuz și debusolat iar viața continuă să te facă să simți că trăiești. Cu divorț sau fără, copiii cresc iar tu îmbătrânești. Nu mai mergi la slujbă, sexul e ceva ce nu te mai atrage, copiii te vizitează tot mai rar iar singurele vizite care devin tot mai dese sunt cele pe care le faci la doctor și eventual la farmacia de la colț. Te miști din ce în ce mai greu, începi să uiți multe trăindu-ți cu nostalgie unele amintiri, cel puțin atât câte au mai rămas. Dar, uneori te bucuri de nepoți și viața continuă să fie frumoasă până în clipa în care, slăbit de putere încerci o ultimă răsuflare nereușită și "pow", lumina devine doar un punct mic, dispărând în eternitate.
E simplă viața, mai ales atunci când încerci s-o explici dar în special e frumoasă!
PS : povestea mea e una fericită; în general, doar unu la sută dintre noi avem parte de un astfel de scenariu, restul trebuind să îndure o față mult mai perversă și plină de greutăți a vieții!
" La vita e bella "!
Viata este la fel indiferent ca incerci sau nu sa ti-o exlpici.
Daca incerci sa intelegi ceva apar tot mai multe intrebari, asa ca totul pare mai complicat.
Asa e.Cei care inceara sa explice universul, marii fizicieni, einstein, newton, ce au realizat in plan personal? Au facut niste descoperiri foarte mari dar au fost ei fericiti? Au simtit ei ce inseamna sa traiesti cand viata ti-e dedicata in totalitate unui laborator? Cu cat cunoastem mai mult cu atat ne punem tot mai multe intrebari.A cunoaste niste lucruri universale este bine, dar sa nu exageram.Totusi acesti oameni sunt pastrati in amintire, caci si-au sacrificat viata si timpul pentru binele notru.Dar ce folos caci pe patul de moarte cand intreaga viata se perinda prin fata ochilor, momentele frumoase sunt rare iar clipele de fericire nu exista? Echilibrul este cheia unei vieti fericite.Cate un pic din toate.
Cand incerci sa ti-o faci mai buna, atunci devine complicata, iar cand incerci s-o explici ...nu-i gasesti sensul.Pentru fiecare activitate a vietii tale, da exista un sens, dar o definitie pentru toata viata eu n-am gasit.
Am aflat care-s placerile vietii din niste versuri: "sa te trezesti de dimineata si sa dai cu bormasina in toti peretii"...na, e unul din motive. Daca vrei sa explici mecanismul din spatele unui astfel de comportament, atunci, drum bun!
Stiu cam ce cred unii despre sensul vietii, dar ceva batut in cuie nu gasesc.Se pare ca fiecare ii dam alta definitie, iar noi suntem complicati, complecsi...
Este adevarat, dar daca traiesti ca un optimist ai trecut degeaba prin viata, nu trebuie sa te astepti ca "Dumenzeu si natura" sa arangeze lucrurile pentru tine pentru ca nu e asa si vei avea un soc cand vei observa ca nu merge nimic asa cum vroiai tu
cel mai bine in viata e sa-ti pui intrebari sa explorezi totul.