Toată lumea ştie că Newton a descoperită gravitaţia datorită unei întâmplări amuzante, asemănătoare cu cea prin care Arhimede a descoperit volumul obiectelor. Însă lucrurile deşi par logice, sunt oarecum discutabile. Faimoasa istorioară se pare a fi doar o minciună de familie.
În această legendă se spune că într-o zi, când Isaac Newton stătea liniştit sub un copac, un măr ar fi căzut din pom, lovindu-l. Şi atunci se pare că i-ar fi venit ideea care a dus la legea gravitaţiei.
Acum însă se crede că toata aceasta poveste nu a fost decât invenţia nepoatei lui Newton, Catherine Conduitt, care este singura persoană care a povestit vreodată această întâmplare. Şi asta după mulţi ani de la moartea lui Newton, iar istorioara a fost publicată pentru prima dată într-un eseu de-al lui Voltaire. Se crede astfel că fie Voltaire, fie nepoata, au inventat această poveste, care a prins însă la public şi a rămas în istorie.
Intr-o zi, când Isaac Newton stătea liniştit sub un copac, un măr ar fi căzut din pom, lovindu-l. Şi atunci se pare că i-ar fi venit ideea care a dus la legea gravitaţiei.
Pai Newton statea linistit sub un copac, cand deodata. Pac. Un mar ii cade in cap si il trezeste. In acel moment Newton a constientizat una din cele mai importante legi care guverneaza realitatea, a inteles gravitatia si modul in care functioneaza aceasta.
Desigur ca acesta nu este nimic mai mult decat un simplu cliseu ce nu are nici-o legatura cu povestea reala, in care Newton, la indemnurile unui fizician (numele sau nu-mi vine in minte acum) icepe sa studieze acea forta ce se presupune ca ar trage corpurile in jos. Newton si-a imaginat un tun care trage ghiulele, exista o forta cu care ghiuleaua sa fie trasa astfel incat sa ramana captiva in campul gravitational dar fara sa atinga sursa.
Ex:
http://i.imgur.com/H0C7w0Q.png
(nu prea mi-a iesit, dar intelegi tu.)
Cat despre formula, formula ce descrie interactiunea dintre doua corpuri cu masa? Newton a avut o multitudine de variante, pana a ajuns la cea corecta, pe care o folosim si in prezent.
A avut un spirit de observatie mai dezvoltat, a reusit sa defineasca gravitatia pe baza unei teorii conform careia, orice obiect revine pe pamant, indiferent de directia de unde este lansat.Heliul inca nu era descoperit la vremea aceea, asa ca orice balon cu heliu l-ar fi pus in dificultate.
Cand un alt copil, o fata l-a intrebat: de ce nu cadem de pe pamant? Daca stii ma cuceresti, daca imi demonstrezi ma ai de nevasta cand ne facem mari. Intrebarea era: s-a tinut de cuvant? Intrebarea ta e cum. Stai sa ma gandesc. Se uita la mere, ii umblau prin cap provocarile fetei. O vazuse el ca inainte vorbise cu sarpele. Cum o fi facut? Stai sa ma gandesc.
Bună.
N-a descoperit-o bine.
Noi încă plutim în aer.
Nu există gravitație, e doar o iluzie!
Stiu ca fata incerca si ea sa inteleaga raiul. El radea de gandurile ei. Ea: marul sta in codita lui, daca aceasta codita ar fi fost mai subtire cadea mai repede, nu avea timp sa creasca in greutate marul, daca era mai groasa cadea iarna cand ingheta coada si se slabea asa, dar semintele ramaneau in frig. Iar baiatul: daca ii arat ca pot sa obtin ce vrea ea o sa ma priveasca ca pe un zeu. Si de cate ori ma supara o sa isi ceara tot ea scuze.
În această legendă se spune că într-o zi, când Isaac Newton stătea liniştit sub un copac, un măr ar fi căzut din pom, lovindu-l. Şi atunci se pare că i-ar fi venit ideea care a dus la legea gravitaţiei.
Acum însă se crede că toata aceasta poveste nu a fost decât invenţie